Mașinile electrice chinezești cuceresc piețele globale, dar acasă sunt prinse într-un război al prețurilor care amenință să distrugă zeci de branduri

Primăvara anului 2024 a fost una promițătoare pentru Li Hongxing, proprietarul unei agenții de publicitate axate pe rețele sociale. Un veteran în marketingul auto, Li a decis să colaboreze cu Ji Yue – o companie chineză de vehicule electrice (EV) în plină ascensiune. Încrezător în viitorul startup-ului, Li a mers până la a contracta împrumuturi pentru a acoperi costurile campaniilor publicitare, în așteptarea unei rambursări din partea clientului.

Mașini electrice chinezești/ FOTO. Shutterstock

Dar rambursarea nu a venit niciodată. La doar câteva luni după începerea colaborării, Ji Yue s-a prăbușit, iar Li a rămas cu datorii de peste 40 de milioane de yuani (aproximativ 5,6 milioane de dolari).

„A fost o stare de disperare totală”, spune el.

Soarta Ji Yue nu este un caz izolat. În ultimii ani, industria auto chineză a fost scena unui val de falimente, în contextul unei competiții acerbe și a unei supracapacități cronice. În timp ce giganți precum BYD au devenit lideri globali, sute de mărci locale au dispărut, victime ale unui „război al prețurilor” care a devenit tot mai greu de susținut.

De la stimulente la suprasaturație

Creșterea spectaculoasă a sectorului chinez de vehicule electrice a fost, în mare măsură, rezultatul unei strategii guvernamentale deliberate. Beijingul a acordat subvenții generoase și sprijin logistic pentru a impulsiona această industrie, considerată strategică pentru viitorul economic și ecologic al țării.

Însă succesul inițial a dus rapid la o explozie a numărului de producători. La apogeu, în jurul anului 2019, existau aproape 500 de mărci auto înregistrate în China. Acum, peste 150 de producători auto și mai bine de 50 de companii specializate în vehicule electrice se luptă pentru supraviețuire.

În acest climat, scăderea prețurilor a devenit regula, nu excepția. Marjele de profit s-au redus dramatic — de la aproape 8% în 2017, la doar 4,3% în 2023, potrivit Asociației Chineze a Producătorilor de Autoturisme. În același timp, capacitatea de producție este folosită la numai 50%, potrivit firmei de analiză financiară Morningstar.

„Într-o piață limitată, cu produse tot mai asemănătoare și un număr tot mai mare de concurenți, competiția devine din ce în ce mai dură”, explică Bo Yu, director pentru China al firmei de consultanță Jato Dynamics.

Supraviețuire cu orice preț

Pentru mulți producători, strategia este simplă: rezistă cât mai mult și așteaptă ca alții să cedeze. Shen Hong, cercetător economic la un think tank afiliat Universității din Beijing, spune că numeroși producători operează cu pierderi și supraviețuiesc doar prin atragerea continuă de capital din fonduri industriale sau investiții private.

Această cursă contracronometru a dus la o scădere generalizată a calității produselor și la presiuni enorme asupra furnizorilor. Potrivit unui manager de asigurări din industrie, Carl Cheng, furnizorii sunt forțați să accepte reduceri anuale de preț de cel puțin 10%. Într-un caz extrem, un producător de materiale pentru vopsitorie din Wuhan a fost nevoit să scadă prețurile cu peste 40% pentru a rămâne pe piață.

„Dacă nu mai poți reduce costuri în altă parte, începi să tai salarii, să angajezi temporar, să prelungești programul de lucru. Asta e tot ce poți face”, a spus unul dintre furnizori, adăugând că a redus salariile cu aproape 30%.

Mulți furnizori au menționat, de asemenea, întârzieri considerabile în plata facturilor, întrucât marii producători auto folosesc modele de finanțare care le permit să întârzie plățile și să transfere riscul financiar pe parteneri.

Exporturile cresc, dar tensiunile internaționale se adâncesc

Pe plan extern, mărcile chinezești precum BYD, Chery, Geely sau Changan și-au extins rapid prezența. În 2024, China a exportat aproape 6 milioane de vehicule — mai mult decât orice altă țară din lume. Însă acest aflux de mașini ieftine a declanșat reacții de apărare în țări precum Mexic, Canada și statele membre ale Uniunii Europene, care au impus tarife și restricții suplimentare.

În același timp, autoritățile chineze au început să recunoască impactul negativ al competiției neloiale asupra economiei interne. Într-un articol recent publicat într-o revistă oficială a Partidului Comunist, președintele Xi Jinping a cerut „eradicarea războaielor de preț distructive dintre companii”.

Beijingul a adoptat o serie de măsuri: convocarea liderilor din industrie, emiterea de reglementări pentru reducerea termenelor de plată către furnizori, și recomandări către guvernele locale pentru a limita subvențiile și a reduce supracapacitatea.

Îndoieli privind eficiența reformelor

Cu toate acestea, analiștii rămân sceptici. Mulți consideră că măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a rezolva problema structurală a supracapacității. Simplul act de a reduce capacitatea sau de a permite dispariția unor branduri ar putea genera pierderi masive de locuri de muncă, punând presiune pe stabilitatea socială — o prioritate esențială pentru conducerea de la Beijing.

Industria auto chineză angajează peste 4,8 milioane de persoane, conform datelor furnizate de CEIC, iar o reducere bruscă a capacității ar putea avea consecințe economice și sociale majore.

„Este un început bun, dar simpla reducere a capacității nu este o soluție completă. Există un risc real de instabilitate socială dacă se oprește brusc investiția”, avertizează Chetan Ahya, economist-șef pentru Asia la Morgan Stanley.

„Involuția” industriei

Un termen devenit frecvent în discursul public chinez este „involuția” (neijuan) – o formă de competiție auto-distructivă, care consumă resurse fără a produce progres. Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației a declarat că această dinamică împiedică investițiile în inovație și scade calitatea produselor.

Chiar și cu reglementări noi, mulți actori din industrie cred că realitatea de pe teren se schimbă greu. Termenele de plată sunt, în continuare, împinse prin metode indirecte, cum ar fi biletele la ordin, iar presiunile pe furnizori continuă.

„Comparativ cu trecutul, nu cred că războiul prețurilor s-a diminuat prea mult”, spune Carl Cheng. „Noile modele, lansate la prețuri reduse, atrag în continuare comenzi. La finalul zilei, totul se rezumă la supraviețuire.”

Analiștii de la S&P Global și Morningstar consideră că forme mai subtile de competiție prin preț vor continua — reduceri mascate, îmbunătățiri de produs fără majorări de preț, sau oferte promoționale.

Doar câțiva vor rămâne în picioare

Pentru moment, așteptările sunt clare: războiul prețurilor va continua, iar o mare parte dintre branduri vor dispărea.

„Este nerealist să credem că o asemenea competiție poate fi stopată doar prin intervenție administrativă”, afirmă Shen Hong.

Iar pentru unii lideri din industrie, cum este He Xiaopeng – fondatorul și CEO-ul Xpeng – finalul nu este aproape.

„Cred că rundele eliminatorii vor continua încă cel puțin cinci ani”, a declarat el într-un podcast chinez în luna august. „La final, e posibil să rămână doar cinci producători.”