VIDEO Cubul Rubik revine la modă
0Puzzle-ul inventat în anii ’80 a redevenit popular în 2000, când iubitorii de jocuri din întreaga lume au început să se întreacă în viteza cu care reuşeau să rezolve cubul Rubik. Considerată una dintre cele mai populare jucării din lume, cubul Rubik câştigă tot mai mulţi fani pe măsură ce devine accesibil datorită metodelor de rezolvare explicate pe internet.
E penultima duminică din an, Bucureştiul e pustiu şi îngheţat de dimineaţă. Dintr-o sală de la parterul uneia dintre clădirile Academiei de Studii Economice, „Mihail Moxa", se aude un ţăcănit de plastic care acoperă vocile. Înăuntru e cald şi aglomerat.
Citiţi şi: Un cub Rubik, cu pătrate lipsă
Aproximativ 35 de oameni stau şcolăreşte în bănci, cu hainele şi ghiozdanele aşezate pe spătarele scaunelor. Cei mai mulţi aşteaptă să le vină rândul să iasă în faţa clasei. Ceilalţi sunt rude şi prieteni veniţi să-i încurajeze. Sunt la Romanian Nationals 2010, a doua competiţie de „speedcubing" organizată în România, în care oameni de toate vârstele s-au întrecut să rezolve cât mai rapid cubul Rubik, puzzle-ul mecanic tridimensional considerat una dintre jucăriile cel mai bine vândute în lume.
Concurenţi de toate vârstele
Valentin Matache, 32 de ani, este unul dintre seniorii competiţiei de la Bucureşti. A căpătat experienţă în pauzele de masă de la birou, întrecându-se cu un coleg. A rezolvat prima dată un cub colorat la 6-7 ani, când tatăl său l-a învăţat algoritmi - succesiunea de mişcări pe care trebuie să le facă pentru a alinia toate pătratele de aceeaşi culoare pe câte o latură -, iar Valentin nu s-a dezlipit două zile de jucărie.
A redescoperit-o anul acesta, când colegul său Cosmin Paiu, 27 de ani, şi el participant Romanian Nationals 2010, a adus un cub chinezesc la birou. După ce l-au rezolvat prima dată, folosind „o metodă veche, de începători", s-au ambiţionat amândoi şi s-au luat la întrecere. În patru luni învăţaseră deja algoritmi noi care să le permită să rezolve cubul din mai puţine mişcări.
Au aflat despre competiţie de pe site-ul organizatorului Radu Făciu, liderul comunităţii de „speedcubing" din România (www.speedcubing.ro) şi s-au înscris mai mult pentru distracţie.„N-am venit să câştig. Sunt puştii mai tari", a spus Matache.
Cătălin Popa, în vârstă de 11 ani, a fost puştiul-minune al competiţiei. L-a impresionat şi pe Radu Făciu, care l-a botezat „omul turneului", pentru a-l încuraja să vină în continuare la concursuri. Tatăl lui i-a cumpărat primul cub în 1999. Dar, până acum un an şi jumătate, când a văzut un Rubik la unul dintre colegii de la clubul de karate, Cătălin nu era pasionat, povesteşte tatăl, care l-a însoţit la concurs.
Mezinul competiţiei
Copilul îşi aşteaptă rândul aşezat pe unul dintre scaunele din spatele meselor de concurs şi fixează mâinile adversarului. E îmbujorat de căldură şi de emoţie. E prima lui competiţie şi nu este obişnuit să se uite atât de multă lume la el. Când îi vine rândul, se ridică grăbit, îşi potriveşte blugii strânşi în curea peste cămăşa în pătrăţele şi îşi ia locul la start.
Aşteaptă să primească un cub amestecat, îl învârteşte pe toate părţile să-şi stabilească în cap paşii pe care trebuie să-i urmeze şi începe rezolvarea. Cătălin s-a declarat mulţumit de timpii lui, deşi i s-a mai întâmplat să greşească mişcările intrate deja în reflex şi să piardă secunde preţioase încercând să găsească altă cale de rezolvare.
Fascinaţia cubului
Primul pas este atracţia, alimentată de videoclipurile de pe internet sau de părinţii care le fac copiilor cadou un cub Rubik, explică pentru „Adevărul" preşedintele Asociaţiei Mondiale a Cubului Rubik, Ron van Bruchem. Al doilea pas: „oamenii trebuie să-l poată rezolva".
Tutoriale există pe numeroase site-uri. Al treilea pas, competiţiile. „În concurs este mai important să-ţi îmbunătăţeşti recordul personal, decât să-ţi învingi competitorii. Aşa că pentru toţi există fascinaţia autodepăşirii".
Cel mai bun din România la „speedcubing"
Campionul naţional la cub Rubik este Szabolcs-László Bordás (foto,18 ani) din Sfântu Gheorghe, care deţine şapte recorduri naţionale, dintre care trei realizate la Romanian Nationals, când şi-a depăşit timpii obţinuţi tot de el la Cluj, în prima competiţie naţională de „speedcubing" din iulie 2010.
Bordás a primit primul puzzle tridimensional când avea 6-7 ani. Dar, fiind un cub foarte prost, chinezesc, a reuşit cu greu să rezolve un singur strat (faţa şi muchiile, n.r.) după care şi-a pierdut interesul. În 2008 a văzut un Rubik la un coleg de liceu. I l-a cerut, a potrivit rapid două straturi şi l-a rugat să i-l dea acasă. A învăţat să-l rezolve folosind metodele explicate pe internet şi şi-a făcut comandă pentru propriul puzzle. Cubul l-a „cucerit" imediat, a învăţat noi tehnici de rezolvare şi a devenit tot mai rapid. Cel mai scurt timp în care a reuşit să rezolve cubul clasic în competiţie este de 12,78 de secunde.
Dorinţa de a reuşi
„«Speedcubing-ul» este ca jocurile de noroc", explică Bordás fascinaţia pentru acest hobby transformat în sport. „Întotdeauna încerci să rezolvi cât mai repede, cum faci şi la cazinou atunci când nu reuşeşti să câştigi, dar mai încerci pentru că există şansa şi te cucereşte dorinţa de a reuşi."
Apoi, începătorilor le este destul de greu să-l rezolve, iar cei care reuşesc să facă asta în viteză câştigă rapid admiraţia celor din jur, adaugă campionul naţional. Şi nu intervine monotonia, pentru că există atâtea combinaţii în care pot fi amestecate cuburile încât nu ai niciodată aceeaşi configuraţie de la care porneşti rezolvarea. Aşa că Szabolcs-László Bordás nu crede că se va plictisi vreodată de cubul Rubik, iar obiectivele lui pe termen scurt sunt să scoată timpi şi mai buni, să ajungă la concursuri în străinătate şi să bată în continuare
recorduri.
"«Speedcubing-ul» este ca jocurile de noroc. Întotdeauna există şansa de a câştiga."
Szabolcs-László Bordás 18 ani
Comunitatea românească s-a construit pe internet
Oricine poate rezolva cubul Rubik, spune Radu Făciu (foto), cel care a lansat în 2009 site-ul www.speedcubing.ro. „E dificil, dar nu-ţi trebuie vreun talent special. E o legendă că numai unii îl pot rezolva. Îţi trebuie doar un pic de logică, nimic mai mult."Comunitatea românească a iubitorilor puzzle-ului mecanic tridimensional s-a construit în jurul forumului de pe site-ul construit de Radu Făciu după modelul paginii web a Asociaţiei Mondiale a Cubului Rubik (World Cube Association), www.speedcubing.com.
Iar dacă în 2007, când s-a apucat Radu să rezolve cubul Rubik, era printre puţinii din România cu acest hobby, anul acesta a organizat deja două competiţii naţionale în urma cărora aproximativ 50 de români au cel puţin un record în clasamentul mondial. Radu şi-a cumpărat primul cub dintr-un supermarket, în vara anului 2007, după ce văzuse unul când a fost în vizită la un prieten. A căutat metode de rezolvare pe internet şi, în mai puţin de o săptămână, le învăţase. Apoi i s-a părut interesant să facă asta cât mai repede. „E o chestiune de ambiţie. Nu-ţi dai seama până nu pui mâna pe el", explică bucureşteanul de 26 de ani.
Începuturi ambiţioase
Radu a avut un pic de emoţii la primul concurs internaţional la care a participat anul trecut. S-a dus direct la campionatul mondial, găzduit în Germania. „Concursurile astea acceptă pe oricine, asta-mi place. Nu există restricţie de vârstă, de sex, nici mărci impuse. Acceptă orice fel de puzzle-uri, chiar şi chinezării, interesul este să promoveze sportul şi să se distreze lumea", spune el. Şi-a făcut rapid prieteni printre participanţi şi tot atunci l-a cunoscut şi pe Ron van Bruchem, preşedintele World Cube Association. Un an mai târziu s-a dus din nou în Germania şi a participat la aproape toate probele de concurs, rezolvarea cuburilor cu două pătrăţele pe o latură, cu 3, 4, 5, 6 şi 7. Preferatul lui rămâne cel de 3, „vedeta" acestui sport.
„3 pe 3 este ca suta de metri la atletism, deşi nu e cea mai grea probă. Nu durează nici foarte mult, să se plictisească competitorii, e cubul Rubik clasic, de la care a pornit totul, e cea mai populară probă, aici e bătaia mare. Restul sunt pentru diversitate, dar există recorduri pentru fiecare tip de cub."
Istoria celui mai cunoscut puzzle tridimensional
1974 - Erño Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar din Ungaria, inventează cubul care îi poartă numele.
1980 - Ungurii încep să exporte jucăria pe care au denumit-o „Cub Rubik".
1982 - Primul campionat internaţional de cub Rubik este organizat la Budapesta .
1982 - 2000 - Atracţia faţă de puzzle-ul colorat scade considerabil, dar reapare odată cu răspândirea internetului.
2000 - Olandezul Ron van Bruchem inventează un nou sport, „speed-cubing", rezolvarea cât mai rapidă a cubului Rubik.
2003 - Se înfiinţează World Cube Association (WCA) şi încep să se organizeze tot mai multe competiţii de rezolvat cubul Rubik în viteză.
2010 - Matematicienii americani au descoperit că, indiferent de poziţia de start, orice cub Rubik poate fi rezolvat din 20 de mişcări.
Record mondial la 15 ani


Recordul mondial pentru rezolvarea cubului Rubik în viteză este deţinut de un australian de 15 ani, Feliks Zemdegs (foto). Cel mai bun timp al său, realizat la Melbourne Cube Day, în noiembrie anul trecut, a fost de 6,77 secunde. La acelaşi eveniment a stabilit şi recordul pentru cel mai bun timp mediu de rezolvare (media făcută din cinci încercări), 7,91 secunde.
Puştiul care şi-a cumpărat primul cub Rubik în aprilie 2008 şi a învăţat să-l rezolve din tutoriale de pe YouTube a participat la doar şapte competiţii şi deţine deja opt recorduri mondiale. „Este foarte amuzant şi dă dependenţă. Simt nevoia să-l rezolv sau pur şi simplu să-i întorc piesele", a declarat Zemdegs pentru „Adevărul". Presa australiană l-a denumit „Usain Bolt al cubului Rubik", iar Ron van Bruchem a spus că Zemdegs a devenit deja o legendă.
Tatăl băiatului a declarat în presa australiană că este foarte mândru de fiul său, care este bucuros să-şi bată proprii timpi şi nu prea-i pasă de agitaţia din jurul lui. Puzzle-ul colorat pare să i se fi lipit de degete băiatului, pentru că nu-l lasă din mâini nici măcar atunci când stă la masă cu familia sau se uită la televizor.„Nu prea-mi propun obiective, pentru că ar însemna un stres în plus, să stau în tensiune şi să greşesc", explică australianul. „Tot ce vreau este să particip în continuare la competiţii şi să devin tot mai rapid la toate probele."
Competiţiile de viteză

Cubul Octopus, construit de Radu Făciu
Concursurile internaţionale de cub Rubik au început să se înmulţească din 2003, după campionatul mondial de la Toronto. „Am avut atunci câteva probleme pentru că nu existau regulamente şi au fost câteva dificultăţi de organizare", a declarat Ron van Bruchem pentru „Adevărul". Au urmat apoi alte turnee în Olanda şi SUA, iar organizatorii acestora, Ron van Bruchem şi americanul Tyson Mao, au pus bazele World Cube Association (WCA) pentru a putea crea concursuri mai multe şi mai profesionist organizate. În prezent există câte 10, 15 competiţii de „speedcubing" în fiecare lună în întreaga lume. Şi poate că nu va ajunge un sport olimpic, spune Ron van Bruchem, dar pentru că WCA are filiale în peste 75 de ţări este posibil să devină parte din organizaţia olimpică. Nu şi-au propus asta, dar ar fi o mare onoare.
Experienţa românească
Radu Făciu şi-a folosit contactele şi experienţa de la competiţiile internaţionale pentru a organiza primul astfel de concurs românesc la Cluj, în vara anului trecut. A avut nevoie de un spaţiu - pe care i l-a pus la dispoziţie un mall -, de câteva mese şi scaune şi de cronometre.
În toamnă a participat la Campionatul european de la Budapesta, unde l-a cunoscut pe inventatorul cubului, ungurul Ernő Rubik. „E cam retras, nu-i place să fie în atenţia presei", îl descrie Radu. A reuşit să stea de vorbă cu acestea câteva minute şi să obţină un autograf pe un cub. Rubik i-a admirat creaţia cu care s-a înscris în concursul de construcţie de puzzle-uri şi i-a pus tot felul de întrebări tehnice despre cubul Octopus, care i-a adus românului premiul cel mare al competiţiei.
La doar două luni după ce s-a întors de la Budapesta, Radu a organizat Romanian Nationals, de data aceasta în calitate de delegat oficial al World Cube Association. Rezultatele de la probele competiţie l-au clasat pe locul doi în topul naţional, după Szabolcs-László Bordás. „Am făcut totul de la zero", explică Radu. „La 1 ianuarie 2010 am zis să fac şi eu un concurs anul ăsta, era tot ce-mi propusesem. Am făcut două, am fost şi la Euro 2010, am câştigat o probă." Pentru anul viitor îşi propune cel puţin un concurs internaţional şi să organizeze cât mai multe turnee naţionale, în diferite zone din ţară.
