Pericolele de la masa de Paşte. Câte ouă putem mânca şi cum combinăm bunătăţile festive? Aflaţi la Adevărul Live

Putem să ne bucurăm de masa festivă de Paşte fără probleme digestive şi, mai ales, fără să acumulăm kilograme. Aflăm cum de la medicul nutriţionist Mihaela Posea, la Adevărul Live.

Care ar fi „pericolele“ de la masa de Paşte, dacă putem să le numim aşa?

Întotdeauna „pericolele“ sunt excesele. Doza face otrava. Prin urmare, la masa de Paşte trebuie să fim echilibraţi, aşa cum ar trebui să fim în fiecare zi ca să ne păstrăm şi greutatea şi să nu avem probleme de sănătate. Sunt multe preparate tradiţionale, de la drob şi până la salată de beof, sarmale, friptura de miel sau cozonacul, care se pun pe masă, dar nu e obigatoriu să le consumăm pe toate la aceeaşi masă.

În unele familii există tradiţia ca, după slujba de Înviere să se ciocnească un ou şi să se mănânce alături de cozonac. În altele, tradiţia se extinde, se pune şi masa cu bunătăţi. Cât de corectă este, din punct de vedere nutriţional, această tradiţie?

Dacă ne limităm la o felie de cozonac şi un ou ciocnit, nu este aşa un mare dezastru. Însă, dacă de la ora 1 noaptea ne punem la masă şi o luăm de la aperitive şi terminăm cu desertul, eventual, şi într-un timp foarte scurt , s-ar putea să aibă efecte asupra sănătăţii. De la stare de greaţă, la stare de rău, la insomnie pentru că am mâncat atât de mult şi nu mai putem să adormim. Şi atunci nu cred că ne dorim să ne petrecem Paştele simţindu-ne rău. Paştele trebuie să fie un prilej de bucurie.

Trucuri prin care putem ocoli probleme digestive şi fără pastile pentru stimularea digestiei

În primul rând trebuie pornit de la ideea că o pastilă nu ne rezolvă excesul alimentar pe care îl facem şi că nu ne dă dreptul sau voie la aceste exces. Eu le recomand pacienţilor ca dimineaţa să mânănce felia de cozonac, cu un ou, eventual, la prânz, să se limiteze la acele alimente formate din proteine – friptura de miel sau drobul – alături de care trebuie să existe legume sub orice formă – fie că sunt salate din legume proaspete, fie că sunt legume la cuptor, şi la fel şi seara să avem aceeaşi idee de proteine, de carne cu legume. Rămân dulciurile pe care e bine să le consumăm în prima parte a zilei şi apoi să ieşim să ne plimbăm, să facem un pic de mişcare fizică.

Dacă tot mâncăm ouă mai mâncăm şi maioneză şi pâine pe lângă?

Mitul conform căruia ouăle cresc colesterolul s-a dovedit a fi un mit. Dovezile ştiinţifice au arătat altceva. Nu există un consens privind aportul maxim de ouă într-o zi. Ghidul american publicat în 2015 statuează clar că aportul de ouă nu are impact pe nivelul plasmatic de colesterol. Şi atunci nu mai există o limitare la 1-2 ouă pe săptămână. Cumva de bun simţ, sau consum moderat ar fi de 1-2 ouă pe zi, dacă omul vrea să consume, Dacă nu, pot fi şi la 2-3 zile. Dar ele trebuie să existe în consumul alimentar al fiecăruia.  Mai mult de 1-2 ouă nu ştiu câtă lume poate să mănânce. Dacă ajungem la 3-4-5 ouă s-ar putea ca efortul digestiv să fie foarte mare şi să avem o stare de rău, o stare de greaţă, şi aici înseamnă că deja am făcut un exces.

Asocierea ouălor cu hrean e benefică? Se întâlneşte dealtfel în practica românilor să mănânce hrean alături de drob sau alături de friptura de miel.

Hreanul îl consider un condiment. Prin urmare, condimentele nefiind interzize, ba chiar aprobate şi promovate pentru a da gust, dacă sunt asociate cu hrean este în regulă, dar nu ştiu să existe vreun beneficiu privind digestia oului dacă îl mâncăm cu hrean. Nu am cunoştinţe de studii. Condimentele influenţează foarte mult gustul.  Există, într-adevăr, câteva condimente care influenţează nu neapărat digestia, cât rata metabolică de repaus, dar într-o atât de mică măsură încât nu le-aş promova ca şi condimente făcătoare de minuni. Condimentele sunt folosite pentru a da gustul preferat măncărurilor pe care noi le pregătim.

Ardeiul iute ne ajută să slăbim?

Slăbitul îl facem ţinând cont de nişte reguli alimentare, de nişte principii, de un stil de viaţă sănătos. Nu ne putem aştepta să mâncăm ardei iute, să nu schimbăm nimic în regimul nostru alimentar şi să slăbim. Este un mit.

Cozonacul este un alimenta complex, foarte gustos, dar foarte caloric. Îl putem mânca ca o masă în sine?

Dacă ne gândim câte calorii are felia de cozonac ... are măcar 400 de calorii pe 100 de grame. Iar dacă e un cozonac bine bătut sigur ajunge la 100 de grame felia. Prin urmare, 400 de calorii din totalul să zicem de 1.800 – 2.000 de calorii pe zi cât este recomandat pentru un om fără probleme de greutate, dacă adunăm două felii şi jumătate de cozonac ajungem la jumătate din numărul de calorii pe care ar trebui să le mâncăm într-o zi. Din nou e vorba de moderaţie, de faptul că scopul nostru nu este să ne îngrăşăm, ci să ne simţim bine. Şi ne putem simţi bine şi socializând la masă, dar cred că este mult mai importantă interacţiunea dintre oameni şi discuţiile şi toată atmosfera de Paşte.

Vin pacienţi cu kilograme în plus după masa de Sărbători?

Sunt pacienţi care vin şi cu kilograme în plus, dar în general scopul Sărbătorilor şi nu doar cele de Paşte este să ne menţinem. Pentru că ne dăm seama că e greu nu numai să ne schimbăm obiceiurile, ci pentru că socializăm, este greu să-i facem să nu fie alături de noi: dar tu nu mănânci, hai, o bucată de cozonac. Şi atunci efortul de a arde caloriile aduse de bucata de cozonac ar însemna o oră de alergat. Nu cred că în ziua de Paşte  nu o să alerge cineva o oră. Prin urmare, ţinta pe aceste zile este de a ne menţine greutatea. Nu de a ne îngrăşa, dar nici de a slăbi. În funcţie de cum este anturajul, sunt oameni care vin şi cu kilograme în plus şi cu kilograme în minus, sau chiar se menţin.

Gospodinele şi mai ales bunicile au tendinţa să-i îndemne pe cei mici să mănânce din toate şi cât mai mult. Cum trebuie abordată problema într-o astfel de situaţie?

Copiii trebuie ghidaţi. Ei sunt oglinda obiceiurilor noastre şi ei învaţă de la adulţi, şi, în primul rând de la părinţi. Şi apoi de la cei responsabili cu educaţia lor: fie bone, fie bunici, fie şcoală. Părinţii, ca de fiecare dată, sunt cei care dau ok-ul sau care spun ce pot să mănânce şi ce nu pot să mănânce. Ideal  este, cumva, ca meniul să fie ştiut dinainte. Şi să fie conceput în aşa fel încât să poată să mănânce şi copiii. Să aibă şi ei acces la preparatele făcute în mod corespunzător nu numai pentru copii, dar şi pentru adulţi. Pentru că recomandările sunt aceleaşi în ceea ce priveşte metodele de preparare. Diferă doar numărul de calorii, necesarul energetic zilnic. Moderaţia este cheia succesului. La fel ca la adulţi.

Dacă avem un copil cu probleme de grautate nu ne apucăm să-i pune restricţii la masa de sărbătoare. Restricţiile nu le recomand nici adulţilor care vin la cabinet, nici copiilor. Pentru că ideea de restricţie te duce imediat cu gândul la „vreau acel lucru“. Şi atunci e bine fie să nu le avem, fie să le consumăm în cantităţi moderate spre mici.

Iar în ceea ce priveşte grăsimile: friptura de miel şi drobul?

Cărnurile grase nu sunt recomandate nici adulţilor. Friptura de miel nu este o carne slabă nu e în categoria cărnurilor recomandate de ghiduri , prin urmare, nici copiii nu ar avea recomandare să mănânce această carne grasă. Dar ţinând cont că este o sărbătoare şi aşa este tradiţia, s-o lăsăm să fie doar de sărbătoare şi să nu se întâmple în zilele obişnuite.