Obsesia pentru organizare și curățenie, boală curată. Perfecțiunea poate distruge viața
0Tendințele actuale de a menține ordine extremă și de a simplifica spațiile până la cele mai banale detalii, cum ar fi aranjarea obiectelor în tăvile de securitate aeroportuară sau decorarea rafturilor din frigider, sunt considerate de unii experți ca fiind dăunătoare.
Specialiștii subliniază că obsesia pentru curățenie, obsesia pentru organizare și ordonare, toate aceste tendințe pot provoca stres și epuizare, și sugerează că este mai important să ne concentrăm pe nevoile de bază și pe progresul real, nu pe perfecțiunea estetică. Critica se extinde și asupra influențelor sociale, care promovează o imagine nerealistă și simplistă a organizării, provocând astfel mai multă anxietate și alienare în rândul celor care încearcă să se alinieze acestor standarde.
„Oamenii nu mai fac distincție între tendințe și metodele ce le îmbunătățesc viața”
Din dorința de a fi cât mai ordonați, în loc să devenim mai fericiți și mai creativi, suntem mai stresați și mai epuizați.
Într-o săptămână este o tavă de securitate aeroportuară plină cu obiecte atent aranjate care reflectă personalitatea proprietarului, în alta, un raft de frigider decorat cu luminițe și flori. Dar este aceasta apogeul – sau poate căderea – cultului pentru organizare, a obsesiei pentru ordine și curățenie?
Potrivit unor experți, tendința a scăpat de sub control. Ne aglomerăm mintea cu scheme de curățenie, susțin specialiștii. Și când APDO - Asociația Profesioniștilor în Curățenie și Organizare din Regatul Unit dedicată sprijinirii și promovării celor care lucrează în domeniul organizării, curățeniei și ordonării spațiilor - îți spune să lași cârpa de praf, e clar că ai fost avertizat.
„Nevoia constantă de a ține pasul cu aceste tendințe de curățenie și organizare provoacă stres mental și fizic real. Oamenii își pierd, în unele cazuri, abilitatea de a distinge între o modă trecătoare și o metodă care chiar le poate îmbunătăți viața. Acum se confruntă cu epuizare și senzații de neputință din cauza acestor tendințe și metode organizaționale variate”, a recunoscut Siân Pelleschi, președintele APDO pentru The Guardian.
„Trebuie pus accentul pe progres nu pe perfecțiune”
Asociația s-a declarat atât de îngrijorată de tendința extremă de a căuta să avem un exterior minimalist și bine ordonat în speranța că acesta ne va aduce fericirea interioară completă, încât a devenit gazda „Săptămânii Naționale a Organizării” cu tema „Înapoi la esențe”.
„Scopul nostru este să reducem presiunea asupra oamenilor de a atinge perfecțiunea, punând accent pe progres în loc de perfecțiune. Vrem să subliniem importanța concentrării pe nevoile și funcțiile de bază, mai degrabă decât pe atracția estetică”, a motivat scopul evenimentului Siân Pelleschi.
APDO oferă în Marea Britanie nu doar resurse, training și suport pentru profesioniști din domeniu și promovează standardele înalte de practică, ci ajută clienții să își îmbunătățească viața printr-o mai bună gestionare a spațiului și a obiectelor personale.
Curățenia, ordonarea spațiilor și organizarea, influențate de TikTok și Netflix
Curățenia, ordonarea spațiilor și organizarea sunt practici existente de mult timp, dar un serial de pe Netflix „Tidying Up with Marie Kondo” le-a transformat într-o adevărată tendință în 2019. Iar acum au atins cote fără precedent, devenind obsesii. Hashtag-ul „#Cleantok” de pe TikTok a depășit 110,4 miliarde de vizualizări. Niciodată nu au existat atât de multe persoane care să scoată obiecte din ambalaje doar pentru a le pune în alte ambalaje.
Se remarcă o creștere exponențială a entuziasmului pentru curățenia extremă. În Marea Britanie există chiar și o echipă de influenceri în domeniul curățeniei și organizării, Shine Squad, care au un total de 9,5 milioane de urmăritori online.
Chiar și J’Nae Phillips, analist senior de tendințe, colaboratoare de modă și autoare a newsletterului Fashion Tingz, spune că imaginile din online ale celor fascinați de curățenie și organizare sunt „un mod prin care indivizii își exprimă creativitatea și valorile în spații care altfel ar părea banale”.
„Împărtășirea imaginilor cu tăvi de aeroport estetice și frigidere meticulos organizate pe rețelele sociale nu se referă la reducerea identității la instantanee simpliste. În loc să fie reductive, aceste postări servesc ca micro-narațiuni prin care ne reconstruim și recontextualizăm activ identitățile pentru a se alinia tendințelor contemporane, unde prezența în online este o extensie semnificativă a sinelui”, este de părere J’Nae Phillips.
„Presiunea de a scăpa de toate posesiile generează mai mult stres și alienare”
În schimb, Cassandra Jay, psiholog și psihoterapeut, fondatoare a Empowered Life Planning, care se specializează în organizarea vieții pentru femeile ocupate, afirmă că avalanșa de metode din ce în ce mai extreme privind simplificarea vieților provoacă mai mult stres și epuizare decât bucurie și creativitate: „A arunca lucruri în asemenea măsură nu este o practică conștientă. În schimb, presiunea de a scăpa de toate posesiile și de a le reduce la o cutie perfect asortată, de tip aeroport, duce la epuizare – și, de asemenea, la situații în care oamenii pretind că acesta este idealul lor și cine sunt ei, ceea ce, la rândul său, generează și mai mult stres și alienare.”
„Timpul și resursele necesare pentru a menține o ordine extremă sunt nepractice”
Chris Wootton, proprietarul francizei Poppies Cleaning, prima afacere din Marea Britanie care a profesionalizat curățarea frigiderelor, a văzut mii de frigidere și metode de organizare a acestora în ultimii 44 de ani. El pune la îndoială autenticitatea acestor fotografii: „Deși frigiderele organizate aduc beneficii precum reducerea risipei alimentare și o gestionare mai bună, timpul și resursele necesare pentru a menține o ordine atât de extremă sunt adesea nepractice pentru majoritatea oamenilor”.
O prezentatoare TV și stilist de locuințe pentru celebrități, Georgina Burnett, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de natura înșelătoare a rețelelor sociale și obsesia pentru curățenie și organizare: „Este, cel puțin, foarte ciudat că acum aspirăm să ne prezentăm viețile ca fiind atât de simple, încât să fie definite de ceea ce încape într-o tavă de aeroport. Cum am ajuns în punctul în care ne dorim să fim atât de unidimensionali, așa cum sugerează aceste fotografii?”.
Se încarcă comentariile...
