Îngrijirea fără contagiere: cum să prevenim bacteriile multirezistente la persoanele cu mobilitate redusă acasă

Acasă poate părea un mediu sigur, dar atunci când locuiești cu o persoană dependentă — mai ales imobilizată la pat sau cu mobilitate foarte limitată — igiena nu mai este o rutină și devine o barieră esențială împotriva unuia dintre cele mai silențioase riscuri: bacteriile multirezistente.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infecțiile cauzate de bacterii rezistente provoacă peste 1,27 milioane de decese anual. Nu este doar o problemă spitalicească: tot mai multe cazuri sunt detectate la domiciliu, în special la pacienții cronici, cu ulcere de presiune, sonde sau incontinență. Și majoritatea acestor infecții pot fi evitate cu îngrijiri adecvate.

Un inamic invizibil: ce sunt bacteriile multirezistente

Bacteriile multirezistente (BMR) sunt microorganisme capabile să supraviețuiască mai multor antibiotice. Printre cele mai cunoscute se numără:

●       MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină)

●       VRE (Enterococ rezistent la vancomicină)

●       Enterobacterii producătoare de beta-lactamaze (ESBL) precum E. coli sau Klebsiella pneumoniae

Acestea pot trăi pe pielea, mucoasele sau hainele pacientului fără a provoca simptome, dar dacă ajung la răni, căile urinare sau în fluxul sanguin, consecințele pot fi grave.

Cum se transmit?

●       Contact direct piele pe piele.

●       Haine, cearșafuri sau aleze contaminate.

●       Materiale reutilizate (bureți, prosoape, termometre).

●       Mâini igienizate necorespunzător ale îngrijitorilor.

Pacienți mai vulnerabili acasă

BMR nu afectează în mod egal toate persoanele. Grupurile cu risc mai mare sunt:

●       Persoanele imobilizate la pat sau cu mobilitate redusă care petrec multe ore fără a-și schimba poziția.

●       Pacienții cu incontinență urinară sau fecală care folosesc scutece zilnic.

●       Persoanele cu ulcere de presiune, răni cronice, sonde vezicale sau catetere.

●       Vârstnicii polimedicați sau cu sisteme imunitare slăbite.

Un raport al Ministerului Sănătății (2023) avertizează că peste 35% din infecțiile cu bacterii rezistente detectate în spitale își au originea sau continuitatea la domiciliu sau în rezidențe.

Igiena fizică, prima linie de apărare

Înainte de a recurge la antiseptice sau creme, pielea trebuie să fie curată. Curățarea fizică elimină secrețiile, resturile organice, bacteriile și biofilmul. Dacă această fază este omisă sau efectuată incorect, dezinfectanții își pierd eficacitatea.

Cum se realizează corect:

●       Apă călduță și săpun antiseptic blând (cum ar fi clorhexidină 4% sau octenidină 0,1–0,3%).

●       Utilizați șervețele, comprese sau bureți de unică folosință pentru a nu transfera bacterii între zone.

●       Uscați cu atingeri delicate, fără a freca.

●       Atenție specială la zonele calde și umede: axile, zona inghinală, pliurile abdominale, perineul și fesele.

Diverse studii publicate în Journal of Hospital Infection arată că acest gest poate reduce până la 90% din încărcătura bacteriană a pielii.

Când nu există acces la apă: șervețele cu clorhexidină

Nu toate casele sunt adaptate pentru a spăla o persoană dependentă într-un duș sau cadă. În aceste cazuri, șervețelele impregnate cu clorhexidină oferă o alternativă sigură.

Avantaje:

●       Curăță și dezinfectează fără a necesita clătire.

●       Își mențin acțiunea antimicrobiană timp de mai multe ore.

●       Evită deplasările sau mobilizările dureroase.

●       Sunt recomandate de spitale pentru igiena zilnică a pacienților cu risc de infecții.

Se utilizează un șervețel pentru fiecare zonă corporală pentru a evita contaminările încrucișate.

Mănuși: protecție pentru îngrijitor și pentru cel îngrijit

Atât membrul familiei, cât și personalul sanitar trebuie să-și protejeze mâinile. Nu este opțional.

Tipuri cele mai recomandate:

Tip de mănuși Nitril

Rezistent, hipoalergenic, ideal pentru utilizare prelungită

Tip de mănuși de examinare din latex

Foarte elastice și precise, deși pot provoca alergii.

Mănușile trebuie schimbate la fiecare manevră de igienă și nu trebuie reutilizate niciodată. Dacă se ating scutece, răni sau fluide, acestea trebuie înlocuite imediat înainte de a atinge alte zone sau suprafețe.

Pentru anumite cazuri se pot utiliza inclusiv manusi chirurgicale care beneficiaza de avantajul de a fi sterile, iar in cazul in care se impune acest lucru manusile chirurgicale pot reprezenta solutia ideala.

Aleze absorbante: primul strat de protecție

După igienă, este esențial să așezați pacientul pe o suprafață uscată.

Alezele cu gel superabsorbant transformă urina sau lichidele în gel, împiedicând umezeala să rămână în contact cu pielea.

Beneficii:

●       Previn macerările, roșeața și infecțiile.

●       Reduc mirosurile și senzația de umezeală.

●       Mențin lenjeria de pat curată și prelungesc utilizarea acesteia.

Este important să le schimbați întotdeauna după fiecare episod de incontinență.

Scutece absorbante: igienă zilnică aplicată corect

Scutecele pentru adulți de unică folosință cu nucleu absorbant sunt indispensabile la pacienții cu incontinență urinară sau fecală.

Dar nu este suficient să le folosești: trebuie să le folosești bine.

Bune practici:

●       Alegeți mărimea potrivită pentru a evita scurgerile sau presiunea excesivă.

●       Schimbați-le imediat după evacuare.

●       Curățați și uscați pielea înainte de a pune unul nou.

●       Nu strângeți prea tare adezivul pentru a permite pielii să transpire.

Un scutec umed timp de ore întregi multiplică riscul de dermatită și infecții cu Candida sau bacterii.

Pielea are nevoie și de protecție: creme barieră

După curățare și uscare, trebuie aplicată o cremă protectoare.

Cele mai recomandate conțin oxid de zinc, pantenol sau siliconi medicali. Acestea creează o peliculă fină care:

●       Izolează pielea de umezeală și urină.

●       Diminuează iritațiile și frecările.

●       Favorizează elasticitatea și regenerarea cutanată.

Nu trebuie aplicat talc sau produse cu alcool sau parfumuri, deoarece acestea usucă sau irită pielea.

Dincolo de corp: igiena mediului domestic

Prevenirea nu se termină cu igiena personală. Mediul înconjurător contează, de asemenea.

Măsuri cheie pentru a evita bacteriile acasă:

●       Lenjeria de pat și prosoapele: schimbați zilnic sau când se murdăresc. Spălați la minim 60 °C.

●       Suprafețele și balustradele: dezinfectați cu soluții de hipoclorit (înălbitor diluat 1:50) sau produse autorizate.

●       Ventilația zilnică a camerei timp de 10–15 minute.

●       Materialele sanitare: termometrele, olițele sau lighenele trebuie curățate după fiecare utilizare.

●       Nu amestecați hainele pacientului cu cele ale restului familiei fără a le spăla în prealabil.

Riscul de contaminare în administrarea intravenoasă la domiciliu

Administrarea intravenoasă la domiciliu reprezintă o soluție tot mai des utilizată pentru pacienții care necesită tratament de lungă durată, hidratare sau antibioterapie. Totuși, această procedură implică riscuri semnificative de contaminare și infecție, mai ales atunci când nu sunt respectate riguros regulile de igienă și asepsie.

Sursele principale de contaminare pot fi: mâinile insuficient igienizate ale persoanei care îngrijește pacientul, reutilizarea accesoriilor medicale (seringi, branule, perfuzoare) sau utilizarea necorespunzătoare a materialelor sterile. Chiar și o simplă atingere a conectorului sau a acului fără mănuși curate poate permite pătrunderea bacteriilor în sistemul venos, ducând la infecții locale sau sepsis.

Pentru reducerea riscului, este esențial ca persoana care efectuează manevra să respecte tehnica aseptică:

Spălarea mâinilor și purtarea de mănuși de examinare din nitril sau latex;

Folosirea de seringi sterile de unică folosință și branule sau catetere cu sistem de siguranță;

Dezinfectarea tegumentului cu soluții pe bază de clorhexidină înaintea puncției;

Schimbarea periodică a pansamentelor și utilizarea plasturilor sterili speciali pentru fixare.

Factorul uman: îngrijirea îngrijitorului

89% dintre îngrijitori din Spania sunt membri ai familiei, conform IMSERSO. Mulți nu au primit pregătire sanitară, ceea ce crește riscul de erori.

Recomandări de bază pentru îngrijitori:

●       Spălați-vă mâinile înainte și după fiecare procedură.

●       Folosiți mănuși pentru orice contact cu fluide.

●       Mențineți unghiile scurte, fără inele sau ceasuri.

●       Nu reutilizați materialele de unică folosință.

●       Cereți ajutor profesional dacă apar ulcere, febră sau răni care nu se vindecă.

Când să consultați un profesionist sanitar

Există semne de alarmă care nu trebuie ignorate:

●       Febră inexplicabilă.

●       Roșeață, căldură sau supurație a rănilor.

●       Miros neplăcut persistent al pielii sau al scutecului.

●       Modificări ale urinei (culoare, miros, turbiditate).

●       Confuzie sau somnolență la persoanele în vârstă.

În aceste cazuri, asistența primară sau asistența medicală la domiciliu sunt prima poartă de intrare. Acționarea rapidă poate evita spitalizările.

Concluzie: rutine mici care salvează vieți

Îngrijirea unei persoane dependente acasă înseamnă mult mai mult decât schimbarea unui scutec sau mutarea unui pat. Înseamnă protejarea acesteia de amenințări invizibile cu acțiuni simple, dar constante: curățare, uscare, protejare, ventilare, observare.

Bacteriile multirezistente nu se văd, dar sunt acolo. Vestea bună este că, cu cunoștințe, igienă riguroasă și sprijin sanitar, majoritatea infecțiilor pot fi evitate.

Îngrijirea înseamnă și prevenire. Iar prevenirea, în acest caz, poate însemna literalmente salvarea de vieți.