Alimente care întăresc dantura. Ce băuturi lasă pete pe dinţi. Reguli de igienă care trebuie respectate

Fructele ajută dinţii să rămână sănătoşi mai mult timp

O dietă sănătoasă şi respectarea regulilor de igienă fereşte dinţii de carii mai mult timp. Pe de altă parte, există şi alimente nocive pentru dinţi, la fel şi băuturi. Medicul stomatolog Carmen Trufaş ne învaţă ce să facem dacă punem preţ pe dinţii noştri.

Adevărul: Care sunt alimentele-minune pentru dinţi puternici şi fără carii? Există aşa ceva?

Dr. Carmen Trufaş: Poate că este mult spus alimente minune, însă dacă aplicăm cele trei reguli principale de igienă orală promovate de campania Zâmbeşte România - Spală-te pe dinţi de două ori pe zi/ Mergi la medicul dentist în mod regulat/ Adoptă o dietă sănătoasă – cu siguranţă suntem pe drumul cel bun pentru a avea nişte dinţi puternici şi fără carii. În ceea ce priveşte regula unei diete echilibrate, din categoria alimentelor sănătoase aş enumera legumele şi fructele proaspete, ouăle, carnea, produsele lactate, ceaiul verde, dar şi diferite tipuri de nuci şi seminţe crude. Pe de altă parte, există şi alimente nocive sau mai puţin sănătoase pentru dinţi, iar acestea sunt: zaharurile, alimentaţia modernă tip fast-food, alimente lipicioase (caramele, chipsuri, dropsuri etc.), precum şi sucurile colorate sintetic şi băuturile carbogazoase

Adevărul: Mulţi medici stomatologi şi nu numai ei recomandă pastilele de fluor pentru copii întrucât se pare că au ca efect o dentiţie mai bună la vârstă adultă. A fost un trend în urmă cu câţiva ani chiar. Are acoperire în realitate?

Fluorul este un microelement mineral localizat în organismul uman în tendoane, oase şi dinţi (sub formă de fluorurat de calciu sau de fluoropatită). Acesta ajută la prevenirea cariilor la copii şi la adulţi prin întărirea suprafeţei exterioare a dinţilor (smalţul), făcând-o mai rezistentă la atacul acizilor ce cauzează apariţia cariilor dentare. Fluorul se găseşte în apă, în orice aliment preparat cu apă, în peşte sau în fructe de mare.

Este adevărat că acum câţiva ani exista un trend în această direcţie care a generat o serie de păreri controversate, deoarece foarte multe persoane au luat fluor fără a consulta un specialist pentru a afla dacă chiar au nevoie. În situaţia în care un părinte vine cu copilul lui la cabinet şi în urma unei anamneze amănunţite se constată că acesta are carioactivitate crescută şi provine dintr-o familie în care părinţii au avut probleme dentare serioase, atunci se stabilieşte un plan de tratament personalizat, de la caz la caz, pe o perioadă determinată, în care pacientul este monitorizat permanent. De notat este faptul că după vârsta de 14 ani fluorul pe cale bucală nu ne mai ajută. Tot ce putem face este să menţinem o igienă orală corectă sau în cazul hipersensibilităţilor dentinare generate de anumite alimente sau de albirea dentară, putem face fluorizări locale cu diferite geluri.  

Adevărul: Care sunt băuturile de care trebuie să ne ferim ca să nu ne pătăm dinţii şi dacă i-am pătat ce tratamente recomandaţi?

Băuturile nocive pentru dinţi sunt cele carbogazoase, orice băutură cu îndulcitori şi coloranţi artificiali şi băuturile energizante. Vinul roşu, ceaiul negru, ceaiul verde, cafeaua şi băuturile intens colorate au un potenţial crescut de colorare a dinţilor, care este direct proporţional cu cantitatea şi frecvenţa cu care le consumăm. Până şi sucurile naturale de fructe în exces agresează smalţul şi astfel apare sensibilitatea dentinară. Indiferent de tipul de băuturi, at fi indicat ca acestea să fie consumate la temperatura camerei şi să nu le „plimbăm“ prin gură înainte de a le înghiţi. Acestea trebuie să între cât mai puţin în contact cu dinţii.

În momentul în care observăm modificarea culorii smalţului, care poate fi totală sau parţială (pete sau întreagă coroană), este primul semn al excesului consumului de băuturi nocive. În astfel de situaţii ne prezentăm la cabinetul stomatologic pentru o igienizare profesională ce constă în detartraj, periaj profesional şi aplicare de airflow, astfel dinţii revenind la culoarea iniţială.

Ceea ce trebuie să ştie orice persoană căreia i se întâmplă o astfel de situaţie este că aceste igienizări nu sunt permanente şi că eficienţa lor scade atât timp cât nu înlăturăm cauza. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul albirii dentare. Atunci când apelăm la această manoperă  trebuie să ştim că nu este definitivă şi că trebuie să renunţăm la alimentele şi băuturile care pigmentează dinţii, precum şi la fumat.

 Adoptarea unui stil de viaţă sănătos asociat cu o igienă orală corectă şi completă reprezintă cheia succesului în obţinerea unui zâmbet perfect. În acest sens, utilitatea campaniilor de educare pe termen lung, precum Zâmbeşte România, în rândul populaţiei generale este apreciată de comunitatea medicilor dentişti şi produce îmbunătăţiri semnificative în obiceiurile românilor privind îngrijirea sănătăţii orale. Ca exemplu, studiile derulate de GSK Consumer Healthcare în perioada 2012-2016 arată că un român a folosit, în medie, 1,64 tuburi de pastă de dinţi în 2016, faţă de un singur tub pe an în anul 2012.

Ce fel de smalţ e mai bun – cel alb sau cel gălbui? Şi de ce?

Smalţul este stratul protector al coroanei dintelui. Acesta poate avea culoare albă, alb-gălbuie sau alb-gri (alb-albăstrui) atunci când este sănătos. Culoarea smalţului poate varia în funcţie de rasă, sex sau vârstă. Dacă dintele este integru, neafectat de leziuni carioase sau fracturi, culoarea smalţului nu are nicio importanţă, decât din punct de vedere estetic.

Cum îngrijesc corect dinţii, mai ales dacă nu sunt perfect aliniaţi? Sunt stomatologi care spun că aţa dentară e o pierdere de vreme, în timp ce alţii o recomandă.

În situaţia în care dinţii nu sunt corect aliniaţi (înghesuiţi) trebuie să acordăm o mai mare atenţie periajului dentar. Astfel, periem insistent toate feţele dentare de cel puţin două ori pe zi, dimineaţa şi seara, de preferat după fiecare masă. Obligatoriu folosim aţa dentară şi apa de gură, iar periajul clasic va fi suplimentat cu periuţe interdentare acolo unde e posibil accesul, timpul de igienizare crescând.

Recomand utilizarea aţei dentare în mod special deoarece spaţiile interdentare nu pot fi igienizate corect decât cu ajutorul acesteia sau a duşului bucal. Mai mult decât atât, controalele regulate la medicul stomatolog sunt obligatorii la 6 luni şi recomand consultaţie de specialitate (consultaţie ortodontică) pentru corectarea tulburărilor dentare.

Dincolo de motivele estetice, problemele pe care le generează dinţii înghesuiţi conduc la repercusiuni grave asupra funcţiei masticatorii, ducând chiar la pierderea dinţilor.