De ce sunt cuplurile răutăcioase cu cei care nu se află într-o relaţie?
0Scriitorul britanic James Friel este de părere că într-o lume în care se pune accentul pe romantism şi pe găsirea sufletului pereche, oamenii pot fi răutăcioşi cu persoanele care nu se află într-o relaţie.
Pe parcursul vieţii sale, Friel a iubit, a pierdut şi câteodată a câştigat, iar străinii s-au comportat mereu frumos cu el.
Dar se pare că a fost făcut să fie singur, fapt care nu l-a deranjat...cel puţin nu până de curând, când a început să fie întrebat la diferite evenimente de ce nu are o parteneră.
„De obicei sunt întrebat asta de o persoană care se află într-o relaţie. Şi fac eforturi pentru a găsi un răspuns: «Nu am găsit persoana potrivită...Sunt o persoană tristă, morocănoasă şi imatură... Sunt incapabil să iubesc... Sunt deviat: prefer girafele». Orice răspuns aş da nu îl va mulţumi pe cel care a pus întrebarea, care oricum nu se aşteaptă la un răspuns fericit. Nu fac decât să-mi ascund singurătatea, iar interlocutorul ştie asta, cee ce îi oferă un confort şi siguranţă“, a scris James Friel pentru BBC.
James Friel spune despre cei care formează un cuplu că îi privesc pe ceilalţi de sus, simţindu-se protejaţi de soarta pe care o au. Însă, dacă îi întrebi de ce s-au hotărât asupra unei anumite persoane, de ce s-au îndrăgostit sau dacă sunt cu acea persoană pentru că le era frică să nu fie singuri, aceştia s-ar simţi jigniţi şi ar crede că eşti nepoliticos.
Scriitorul a dat exemplul unei prietene care a mers la o întâlnire cu un bărbat ce fusese însurat de trei ori şi avea câte un copil din fiecare căsătorie. Respectivul bărbat a întrebat-o pe amica sa, singură şi fără copii, de ce şi-a ratat viaţa. A fost o întâlnire scurtă.
Cea mai dispreţuită minoritate sexuală
Pe coperta unei cărţi recente este scris că persoanele singure pot fi considerate minoritatea cea mai batjocorită din zilele noastre, observaţie ce nu este valabilă doar pentru prezent. Expresia „fată bătrână“, de exemplu, este utilizată de foarte mult timp şi are o conotaţie de dispreţ şi lipsită de respect.
La o căutare pe Google a cuvântului celibatar („male spinster“) apare şi un articol în care se face referire la acei bărbaţi necăsătoriţi, cu vârsta de peste 35 de ani, a căror denumire implică faptul că au probleme sau chiar că sunt sociopaţi.
Scriitorul este de părere că nimeni nu trebuie să fie singur. Să nu fii într-o relaţie înseamnă să fii singur, dar mai singuri sunt cei care se tem de singurătate.
Este tot mai greu să nu faci parte dintr-un cuplu atunci când trăieşti într-o societate care te constrânge la a forma o familie: cultura, religia, presiunea familiei, anumite melodii şi presiunea de a te cupla şi de a iubi.
Freud spunea că ne-am îmbolnăvi dacă nu am iubi, iar cântecele ne transmit ideea că trebuie să cedăm în faţa unei iubiri care ne-ar devasta emoţional şi sufleteşte. Platon a definit iubirea ca fiind dorinţa noastră de a fi compleţi, în timp ce dramaturgul grec Aristofan vede o pedeapsă în această dorinţă a noastră de a fi împliniţi, această căutare de a face parte dintr-un cuplu.
În viziunea scriitorului, oamenii singuri poate că nu simt nevoia de a fi cu cineva pentru a fi compleţi. În plus, cei singuri poate că sunt prea sinceri pentru a fi într-un cuplu şi pur şi simplu nu-i pot spune altei persoane că doar pe ea o iubeşte şi aşa va rămâne toată viaţa.
„Este greu să-i spui cuiva adevărul: «te iubesc...acum..nu ştiu ce va fi mai târziu». În lumea în care trăim în prezent nu ne aşteptăm ca relaţiile noastre să dureze prea mult. Prosperitatea şi evoluţiile tehnologice ne permit să trăim confortabil şi fără a fi într-o relaţie. Aparent, spre asta ne şi îndreptăm: alegem să locuim singuri. Nu avem nevoie de poveşti care să ne spună cum să fim într-o relaţie, avem nevoie de exemple de cum să fii singur şi să fii mereu fericit cu starea ta.
„Deşi m-am născut singur, nu am crezut niciodată că aşa voi fi mereu“, conchide James Friel.