Unde a dispărut angajatul priceput?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lipsa experienţei este unul dintre motivele pe care le invocă angajatorii atunci când resping candidaţii la angajare
Lipsa experienţei este unul dintre motivele pe care le invocă angajatorii atunci când resping candidaţii la angajare

Peste o treime dintre angajatori au probleme în a găsi „omul potrivit la locul potrivit“. Cauza principală o reprezintă falimentul sistemului de învăţământ, care nu mai produce oameni competenţi.

Un studiu realizat de ManpowerGroup, unul dintre liderii în domeniul soluţiilor inovatoare ce privesc forţa de muncă, arată că 34% din angajatori nu reuşesc să găsească pe piaţa muncii oameni competenţi. „În România, poziţiile ce ridică cele mai mari dificultăţi angajatorilor sunt cele de ingineri, muncitori calificaţi şi reprezentanţi vânzări, în principal din cauza lipsei competenţelor tehnice la nivelul candidaţilor (după cum motivează 61% din angajatori), din cauza lipsei de competenţe specifice industriei - certificări sau calificări (57%) şi din cauza lipsei de experienţă (36%)", explică Eliza Nechifor,

Marketing&Communication Coordinator Manpower Romania.  Studiul s-a realizat pe un eşantion de peste 40.000 de angajatori din 41 de ţări şi teritorii la nivel global, printre care şi România, în primul trimestru al anului acesta. Specialiştii spun că această criză a dezvoltării potenţialului angajaţilor este cauzată în principal de falimentul sistemului de învăţământ. „În ţara noastră, nivelul de pregătire profesională a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani. Deşi există mii şi mii de absolvenţi de studii superioare, aceştia nu sunt pregătiţi pentru nevoile reale ale pieţei de muncă din ţara noastră", spune sociologul Alfred Bulai.

Lipsa perioadelor de practică se simte

„Sistemul de învăţământ nu promovează suficient de mult autocunoaşterea şi alegerea traseului educaţional şi profesional în funcţie de înclinaţiile şi potenţialul propriu. Astfel, foarte mulţi oameni constată pe parcursul sau la finalizarea studiilor că au ales un domeniu care nu le place, care nu îi satisface. Aşa cum s-a constatat, există o mare ruptură între sistemul educaţional şi piaţa muncii.

Absolvenţii realizează că ceea ce au învăţat în timpul studiilor nu reflectă întocmai realitatea de la locul de muncă şi că nu şi-au dezvoltat competenţele solicitate de angajatori", explică Iulian Sîrbu, consilier în carieră GCDF (Global Career Development Facilitator).  De asemenea, există o altă cauză extrem de importantă pentru acest fenomen: dezvoltarea insuficientă a abilităţilor practice pe parcursul perioadei de formare.

„Slaba pregătire este cauzată  atât de atitudinea instituţiilor de învăţământ, cât şi de atitudinea celor aflaţi în formare faţă de perioadele de practică. Pe lângă faptul că aceste sesiuni sunt insuficiente, ele sunt tratate superficial atât de către candidaţi (care, de multe ori, constată că aceste activităţi nu sunt relevante pentru viitoarea lor activitate), cât şi de către cei care organizează aceste stagii (oameni demotivaţi şi prost plătiţi)", adaugă Iulian Sîrbu.

Străinii ne „fură" talentele

„În urmă cu un an m-am căsătorit şi am decis să mut la socri, în Braşov. De profesie sunt inginer. În Bucureşti câştigam aproximativ 3.000 de lei. Când am vrut să mă angajez în Braşov, în afara faptului că am fost considerat supraspecializat pentru postul de inginer la care am aplicat, salariul care mi s-a oferit a fost de 1.500 de lei. Aceasta a fost cea mai bună ofertă. Am aplicat la joburi în străinătate, iar acum lucrez în Filipine, unde salariul îl depăşeşte cu mult pe cel pe care îl primeam în Bucureşti", spune Cristi (35 de ani).

Cel mai elocvent exemplu referitor la plecările conaţionalilor în străinătate rămâne cel al medicilor. Anul trecut, aproximativ 16.500 de medici şi asistenţi medicali au mers să lucreze în străinătate, arată datele site-ului de recutare Tjobs. Posturile lor au fost ocupate în schimb de rezidenţi, care sunt plătiţi cu maximum 2.000 de lei.

Specialiştii sunt de părere că şi lipsa de strategii cauzează „criza de talente". „Redefinirea societăţii nu se va putea face atât timp cât economia merge prost, salariile sunt mici şi nu există politici naţionale şi strategii pe termen lung", conchide sociologul Alfred Bulai.

Soluţii împotriva resemnării

Specialiştii avertizează angajatorii, din ce în ce mai resemnaţi în faţa imposibilităţii de a găsi competenţele care le sunt necesare, că este important să lupte împotriva acestei percepţii conform căreia resursele umane cu grad înalt de specializare nu mai sunt disponibile şi să dezvolte modele flexibile de configurare a forţei de muncă, formată din angajaţi permanenţi şi temporari, pentru a putea face faţă fluctuaţiilor cererii pentru produsele şi serviciile oferite.

„Chiar dacă angajatorii nu văd o problemă în a lăsa funcţii importante neocupate în prezent, această prioritate va reveni în atenţia lor în viitor, atunci când rata şomajului probabil va scădea, iar personalul talentat va fi mai greu de găsit. Angajatorii trebuie să-şi elaboreze planurile pe termen lung, pentru că nu vor putea forma o forţă de lucru competentă imediat ce economia începe să-şi revină. Competenţa trebuie angajată acum, pentru că nu va fi disponibilă în mod automat atunci când vor avea nevoie de ea", a afirmat Valentin Petrof, Country Manager al ManpowerGroup Romania.

"În ţara noastră, nivelul de pregătire profesională a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani. Absolvenţii de studii superioare nu sunt pregătiţi pentru nevoile reale ale pieţei.''
Alfred Bulai sociolog

Cheia succesului -informarea permanentă

Pentru a avea succes în carieră, angajaţii trebuie să cunoască foarte bine atât piaţa muncii, cât şi profilul personal (aptitudinile, interesele, valorile care îi definesc). „Un om de succes îşi setează obiective de carieră clare (scrise) şi acţionează cu consecvenţă pentru atingerea acestora. De asemenea, un bun profesionist nu renunţă niciodată să înveţe, să se perfecţioneze, şi este în permanenţă în căutarea oportunităţilor de dezvoltare profesională: se informează şi participă la training-uri, legate atât de domeniul său profesional, cât şi de dezvoltarea acelor abilităţi foarte importante pentru orice profesionist", explică  Iulian Sîrbu.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite