Analiză YouTube va fi interzis copiilor în Australia. Cum abordeză România problema securității digitale

După ce guvernul australian a decis includerea YouTube în interdicția rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani, România se confruntă cu întrebarea: este nevoie de o măsură similară sau de o abordare adaptată realităților locale?

Nicoleta Pauliuc, parlamentar, a depus o inițiativa pentru securitate digitală. Sursă foto: Pixabay

Potrivit BBC News, interdicția anunțată de Australia va intra în vigoare în decembrie 2025 și va acoperi TikTok, Instagram, Facebook, X, Snapchat și YouTube. Adolescenții vor putea viziona conținut video, dar nu vor avea voie să dețină un cont, ceea ce înseamnă că nu vor putea interacționa cu utilizatorii Youtube sau publica pe platformă. Companiile tech care nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 50 milioane dolari australieni (adică aproximativ 32,5 milioane USD).

Decizia vine pe fondul îngrijorărilor legate de conținutul dăunător accesat de minori. Comisarul australian pentru siguranță online a descris YouTube drept platforma „cea mai frecvent menționată” de copiii cu vârste între 10 și 15 ani ca sursă de expunere la materiale inadecvate.

Interdicția totală nu garantează protecție 

„Interdicția absolută pentru toți minorii sub 16 ani (așa cum a anunțat Australia) riscă să limiteze accesul la resurse educaționale și sociale importante, fără a garanta protecția reală a copiilor. România ar putea implementa mai degrabă un proiect pilot care să testeze multiple modele de utilizare a platformelor de socializare de către minori, în locul unei interdicții absolute pentru toți cei sub 16 ani”, a declarat pentru Adevărul Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii. 

Ea atrage atenția asupra faptului că o astfel de abordare ar permite evaluarea impactului diferitelor măsuri (control parental, limitare a timpului de utilizare, îndrumare educațională) în condiții reale și adaptarea lor în funcție de rezultate. „În contextul în care aproape 50 % dintre elevi petrec peste șase ore pe zi online și încep să folosească TikTok sau YouTube încă de la 5–7 ani, un program pilot ar oferi date solide pentru definirea unei legislații echilibrate, care să protejeze copiii fără a le restrânge complet accesul la resursele educaționale și sociale disponibile online”, a explicat președintele Salvați Copiii.

În opinia sa, nu platformele în sine sunt un pericol, ci modul neghidat în care sunt folosite le transformă adesea în risc pentru minori. „În 2025, 48,3 % dintre copii petrec peste șase ore pe zi online, majoritar pe rețele sociale. Între 66 % și 84 % au postat conținut în ultimele 12 luni, iar cel mai mare risc de scurgere a datelor personale vine prin mesageria privată (86 % fete vs. 72 % băieți). Doi din cinci copii au raportat că au primit mesaje jignitoare sau cyberbullying, iar peste 50 % dintre adolescenți se confruntă cu anxietate legată de experiențe online. Design‑ul „adictiv” al algoritmilor și expunerea la conținut inadecvat (self‑harm, violență, sexualitate explicită) pot agrava aceste probleme, mai ales în lipsa unui discernământ critic deja format și a supravegherii parentale”, a completat Gabriela Alexandrescu.

Mesajele jignitoare și cyberbullying-ul, în creștere alarmantă

De altfel, ea mai semnealează și că cei mici se află într‑un mediu digital din ce în ce mai complex, iar datele recente evidențiază impactul direct al acestui context asupra lor: vârsta la care încep să folosească rețelele sociale a coborât acum între 5 și 10 ani (față de 8,2 ani în 2021 și 9 ani în 2019), iar aproape jumătate dintre ei (48,3 %) petrec peste șase ore pe zi online, preponderent pe platforme de socializare. „Aproape doi din cinci copii au raportat că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare în mediul online, un semnal de alarmă comparativ cu anii precedenți, iar unul din trei dintre copiii care au apelat la serviciile de consiliere ale Salvați Copiii între 2020–2021 s‑a confruntat cu stări de anxietate, procentul crescând la peste 50 % în cazul adolescenților, unii ajungând chiar la tentative de suicid”, arată reprezentantul Salvați Copiii.

În 2023, între 66 % și 84 % dintre copii au creat și distribuit conținut online: de la postări în jocuri (69 %) și mesagerie privată (81 %) până la grupuri/forumuri (84 %),iar riscul de expunere a datelor personale este cel mai mare prin mesageria privată (86 % dintre fete vs. 72 % dintre băieți). „Părinții împărtășesc această îngrijorare: 75 % se tem de conținutul nepotrivit, 70 % de contactul cu persoane necunoscute și 59 % de posibilitatea ca cei mici să devină victime ale infracțiunilor cibernetice. Toate aceste cifre subliniază nevoia stringentă de strategii integrate educație digitală, reglementare și suport psiho‑emoțional, pentru protejarea copiilor în mediul online”, mai spune Gabriela Alexandrescu.

De la oceanul deschis la „rechinii” digitali

„Rețelele sociale le fac rău copiilor noștri, iar eu vreau ca părinții australieni să știe că suntem de partea lor”, a declarat, pentru BBC, premierul Anthony Albanese, adăugând că măsura nu este o soluție completă, dar „va face o diferență”.

Într-un comunicat recent, YouTube a argumentat că platforma nu ar trebui considerată rețea socială, susținând că aduce „valoare și beneficii tinerilor australieni”. Totuși, comisarul australian pentru siguranță online, Julie Inman Grant, a recomandat includerea platformei în interdicție, declarând că este „cea mai frecvent menționată” de copiii între 10 și 15 ani ca sursă de conținut dăunător.

Ministrul comunicațiilor, Anika Wells, a comparat provocările protejării copiilor în mediul digital cu „învățatul înotului în oceanul deschis, cu curenți și rechini”, adăugând: „Nu putem controla oceanul, dar putem supraveghea rechinii”.

BBC mai notează că alte țări, precum Norvegia, urmează exemplul Australiei, în timp ce Marea Britanie analizează o posibilă măsură similară. Deocamdată, în Australia, aplicațiile de gaming, educație și sănătate vor fi exceptate, fiind considerate mai puțin nocive din punct de vedere social.

România merge pe o cale diferită: „maturitate digitală” cu acord parental

Pe plan local, Nicoleta Pauliuc (PNL), președintele Comisiei de Apărare din Senat, a depus luna trecută în Parlament proiectul de lege privind stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani. Inițiativa a venit în contextul unei creșteri îngrijorătoare a riscurilor din mediul online pentru copii și adolescenți: expunere la conținut violent sau pornografic, provocări virale, dependență de ecrane, bullying și chiar fraude.

Proiectul prevede, printre altele: crearea de conturi doar cu acordul părinților, posibilitatea ca aceștia să suspende sau șteargă conturile copiilor, interzicerea reclamei profilate către minori, filtrare și etichetare a conținutului pe categorii de vârstă, precum și amenzi proporționale cu cifra de afaceri pentru platformele care încalcă legea. Spre deosebire de reglementările europene actuale, inițiativa vizează nu doar giganții digitali, ci toate serviciile online, inclusiv site-uri mici, aplicații de gaming și platforme bancare. Aceasta nu a fost votată și deocamdată rămâne în stadiul de propunere legislativă aflată în procedură parlamentară.