Viitorul pe repede-înainte. TikTok schimbă felul în care tinerii se raportează la muncă

Pentru 7 din 10 tineri români cu vârste între 18 și 25 de ani, TikTok rămâne platforma preferată. Doar 37% au cont pe LinkedIn. Într-o economie care se bazează pe contribuții și continuitate, lipsa conectării la piața muncii devine o vulnerabilitate de sistem?

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai vizibilă între obiceiurile digitale și realitatea profesională a tinerei generații. Mai exact, tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt extrem de prezenți online, dar nu acolo unde le-ar putea servi în carieră. Șapte din zece folosesc TikTok zilnic, dar doar 37% au cont pe LinkedIn, platforma consacrată pentru dezvoltare profesională. În schimb, în segmentul 26–40 de ani, prezența pe LinkedIn urcă la 72%.. 

Discrepanțele nu se opresc aici. Studiul arată că nivelul de educație influențează direct preferințele acestora. Aproape 60% dintre absolvenții de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22% au făcut pasul spre a-și crea conturi pe rețele profesionale. La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe LinkedIn.

Obiceiurile digitale devin alegeri profesionale

„Este o realitate pe care nu o putem ignora: obiceiurile digitale modelează comportamente profesionale, iar TikTok este doar vârful aisbergului. Dacă generațiile anterioare își începeau cariera cu un CV și un interviu, mulți tineri de azi își formează percepția despre muncă, bani și succes din scroll”, explică, pentru Adevărul, Corina Petcu, director de HR în cadrul Wingsrom Flying Quality Products.

În opinia sa, acest lucru vine atât cu oportunități, cât și cu riscuri. „Pe termen lung, timpul petrecut excesiv în consum pasiv de conținut poate afecta productivitatea, capacitatea de concentrare și chiar motivația de a intra pe piața muncii în mod clasic. Iar dacă o parte a tinerei generații rămâne deconectată de la muncă formală avem un efect în lanț: mai puțini contribuabili, un sistem de pensii mai fragil, o economie mai puțin sustenabilă”, mai spune specialistul.

Conținutul pasiv slăbește conexiunea cu piața muncii

Din perspectivă de HR, Corina Petcu vede clar nevoia de a reconecta tinerii cu sensul muncii, cu educația practică și cu realitatea economică. „Altfel spus: dacă algoritmul le oferă scurtături spre validare, noi trebuie să le oferim și trasee reale spre autonomie financiară și profesională. Platformele ca TikTok pot fi și un canal de învățare, nu doar de distragere – dacă sunt folosite conștient. Din perspectivă economică, impactul obiceiurilor digitale – cum este consumul excesiv de conținut pe TikTok – se simte deja indirect: tineri care intră mai târziu pe piața muncii, nu contribuie constant la bugetul de stat și se orientează mai greu spre cariere stabile. Asta înseamnă, în cifre, un risc crescut pentru sustenabilitatea sistemului de pensii: mai puțini contributori activi, mai multă presiune pe generațiile viitoare. Sistemul de pensii funcționează pe principiul solidarității: cei care muncesc astăzi plătesc pensiile de azi. Dacă tinerii devin o generație lipsă din punct de vedere economic, fie pentru că întârzie să lucreze, fie pentru că activează în zone greu fiscalizabile (creatori de conținut, gig economy), atunci dezechilibrul va deveni vizibil în următorii 15-20 de ani”, adaugă ea.

Conform spuselor sale, platformele ca TikTok pot fi și un canal de învățare, nu doar de distragere, dacă sunt folosite conștient. 

Validare rapidă

Expertul în legislația muncii și trainerul Laura Vasilescu, de la Azami Training, lucrează constant cu tineri în sesiuni de consiliere, ateliere, programe de orientare profesională „Realitatea pe care noi o întâlnim e uneori un pic îngrijorătoare, adică tineri inteligenți, cu potențial uriaș sunt blocați în obiceiuri digitale care le consumă timpul, energia și uneori chiar încrederea. Aș vrea să înțelegem ceva, că Tik Tok-ul ăsta nu e un rău suprem, dar felul în care este folosit face toată diferența. Faptul că se scrollează rapid și nevoia asta de recompensă imediată înseamnă evitarea efortului susținut și toate astea modelează felul în care învățăm, muncim și ce viitor ne construim”, explică ea.

Din ce în ce mai mulți tineri aspiră la joburi „libere”, fără șefi, fără program. Flexibilitatea devine o valoare centrală, dar în același timp, tot mai puțini sunt dispuși să construiască o carieră stabilă. Fără implicare profesională constantă, fără contribuții clare la bugetul de stat, apare o întrebare legitimă: cine va susține sistemele sociale în viitor? „Înțelegm asta că ar fi ideal, ne dorim cu toții să nu avem șefi, dar trăim vremuri în care libertatea și flexibilitatea devin valori centrale. În același timp vedem tot mai puține persoane dispuse să ionvestească într-un bun profesional solid, într-o meserie, undeva contributiv. De aici intervine problema, dacă geneerația tânără nu mai contribuie stabil la economie, ce se întâmplă cu sistemul de pensii? Ce se întâmplă cu stabilitatea financiară a unei țări? Ce se întâmplă cu echilibrul generațional? Sistemul de pensii, la noi, pensii de stat, este pe principiul pay it forward. Deci nu e neapărat o problem de viitor, că ea se întâmplă acum și o vedem clar în scăderea interesului și pentru joburi clasice, creșterea economiei informale, lipsa unor repere profesionale sănătoase”, completează expertul în legislația muncii. 

Educația, algoritmul care contează cu adevărat

Totuși, Laura Vasilescu crede că platformele digitale pot fi transformate și în insturmente de dezvoltare, fiindcă acolo există creatori de conținut care vorbesc și despre educație financiară, cariere, investiții, relații sănătoase sau autocunoaștere. „Deci, practic, tinerii nu duc lipsă de informații, ci doar de ghidare către modele sănătoase. Practic, trebuie să-i ajutăm să-și pună întrebări bune, să caute conținut care-i crește, să-și construiască o carieră cu sens, nu doar o imagine pe ecran care să se vândă. Viitorul profesional al tinerilor este viitorul nostru al tuturor, pentru că sistemele sociale funcționează doar dacă fiecare generație contribuie. Economia are nevoie de oameni bine pregătiți nu doar de oameni care să fie virali, că trebuie să și mâncăm. Deci, între un scroll și un altul, merită să ne întrebăm ce ne dorim pe termen lung. Influență de moment sau impact real”, opinează ea.

De altfel, trainerul subliniează că nu este vorbea neapărat despre pensii, ci despre sens, autonomie, contribuție și viitor. „Și practic responsabilitatea e împărțită. Adică educația ar trebui să-i pregătească pe tineri pentru o piață a muncii în schimbare. Lucrurile nu mai sunt la fel. Părinții, profesorii, în loc să considere platformele astea răul suprem, ar putea ghida modul în care sunt folosite. Și companiile și statul ar trebui să creeze contexte atractive pentru ca tinerii să se implice, să contribuie și să vad sens în muncă. Binînțeles, pun aici accent și pe educația financiară pentru că e minunat, faci bani pe TikTok dar trebuie să-i și declari la stat, trebuie și statul să câștige, ca să meargă economia mai departe. Deci, repet, este nevoie de o alegere conștientă. Ce consumi, pe cine urmezi și în ce investești timpul tău. Deci, într-adevăr, suntem într-un risc destul de mare, însă ăsta încă poate fi redus, dacă există ghidarea necesară”, completează Laura Vasilescu.

TikTok nu e dușmanul. E doar televizorul noii generații

Antreprenorul Oliviu Matei, fondatorul companiei Holisun, aduce o perspectivă mai nuanțată. „„TikTokul de acuma, nu e altceva decât un înlocuitor al TV-ului de acum 10-20 de ani. Dacă ne gândim puțin, exact același lucru se întâmpla cu TV-ul și exact același lucru se întâmpla cu crâșma, bufetul sau mai știu eu ce activități semi-moderne existau acum 50 de anid acă vreți. Nu ne așteptăm ca toată lumea să vrea să evolueze. Pur și simplu așa e construită societatea, piramidal. Sunt puțini cei care vor să progreseze sau care au interese mai intelectuale. Majoritatea vor să se distreze. Nu vreau să excludem faptul că și pe TikTok există informații utile. (...) Adică, faptul că cineva stă pe TikTok nu înseamnă că nu se și documentează. Evident, expunerea e mai mare la alte prostii, dacă vreți, sau la o calitate îndoielnică, dar există și acolo lucruri utile”, spune el.

În opinia sa, este vorba despre o recurență a aceleiași tendințe, adaptată vremurilor. „Știți de ce stau oamenii pe TikTok sau de ce oamenii se uitau la televizor sau de ce fac lucruri mai puțin intelectuale? Pentru că ei se dezvoltă. (...) Până la 25 de ani toți ne dezvoltăm intelectual Treptat, treptat, vrem să vedem modele, vrem să vedem exemple, vrem să experimentăm, vrem să vedem ce s-ar întâmpla dacă. După 25 de ani, practic, termini facultatea un masterat și dacă sunt într-un domeniu în care fac o muncă de birou, sau într-o lume care presupune networking, evident că abia atunci conștientizez potențialul rețelelor sociale ca rețele sociale. Pentru că până acolo, TikTok-ul nu e altceva decât un TV. Deci cred că ceea ce se întâmplă e absolut normal, nu mă aștept să fie altfel, a fost întotdeauna același lucru, ca pattern, ca laitmotiv, e același lucru, doar instanțierea diferă acum. Acum se numește TikTok, altădată se numea TV, altădată se numea mai știu eu...pierdutul vremii la bufet. Puțini, și exact astea sunt procentele care trebuie să fie. Și, ăștia sunt oamenii care reușesc în viață și vor reuși în viață să știți. Eu sunt absolut de acord cu realitatea. Nu se va schimba, nu e nimic alarmist, nu e nimic ieșit din comun, e doar modul în care stau lucrurile”, este de părere Oliviu Matei. 

Tinerii sunt doar în formare

Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre explică fenomenul printr-o lentilă evolutivă: „Noile studii vorbesc despre faptul că între 18 și 25 de ani există o etapă de dezvoltare, numita adultul emergent. În general, anii de studii ajung să se finalizeze în jurul vârstei de 25 de ani, spre deosebire de generațiile trecute, când studiile universitare nu erau urmate atât de frecvent. Astfel, așteptarea ca între 18 și 25 de ani tânărul să intre deja pe piața muncii și să fie interesat de rețele de socializare profesională ar putea fi nerealistă, întrucât tânărul este încă într-o perioadă în care își construiește competența profesionala. În unele meserii, acesta nici nu poate lucra în domeniul dorit înainte de a avea o diplomă de licență”.

De altfel, adaugă ea, influenta pe care o au aplicații precum Tik Tok-ul, depinde de nivelul de educație al persoanei. „Internetul este un spațiu în care apar multe informații, dar acestea este nevoie să fie filtrate. Astfel, cu cât nivelul de educație este mai mic, cu atât utilizatorul poate ajunge să se orienteze către persoane care promovează idei precum faptul că școala nu te ajută, că se poate câștiga mult cu efort minim. Un nivel educațional crescut sugerează și anumite trăsături ale unei persoane (precum orientarea către performanță, conștiinciozitate, motivație ) care indică dorința de a avea anumite tipuri de job-uri și, automat, implicarea mai mare în găsirea jobului ideal, ceea ce explică folosirea unor rețele precum LinkedIn”, continuă specialistul.

Așadar, nimeni nu propune demonizarea TikTok-ului. Din contră, specialiștii atrag atenția că platforma poate fi un spațiu de educație și dezvoltare, dacă este folosită conștient.

Viitorul profesional al unei generații nu se construiește doar din like-uri și vizualizări. Are nevoie de repere clare, ghidaj educațional, politici de angajare incluzive și conținut valoros. Are nevoie de o alegere conștientă: influență de moment sau impact real.