REVIEW Galaxy S7 - Cei 7 ani de acasă
0Samsung Galaxy S7 e ca oricare alt telefon, dar se prea poate ca în 2016 Samsung să fi reuşit o premieră: l-a făcut dezirabil.
După ce telefoanele i-au fost crezute copii de iPhone, şi nu pe nedrept, Samsung arată că poate crea un produs care să fie copiat la rândul său de alţii. Acesta este Samsung Galaxy S7 edge.
Ce nu citeşti prea des într-un review e că dincolo de specificaţii tehnice, vânzări şi marketing, un dispozitiv de tipul acesta - oricare dintre cele disponibile pe piaţă acum - devine un confident şi asistent, de care oamenii se leagă sentimental.
Un smartphone modern este o maşină de calcul complexă alcătuită după cum urmează: carcasă, baterie, placă de bază, procesor, fire şi conectori, aur şi argint, uneori şi aluminiu, iar peste toate un ecran prin care, la o simplă atingere, trezeşti la viaţă întregul ansamblul pe care îl vrei cât mai uşor de înţeles şi folosit.
Oamenii folosesc telefonul la masă, la film, în maşină, în şedinţe la corporaţie, când notează idei, când se masturbează, când citesc, în vacanţe, la înmormântări, când se... în fine, ai înţeles. Şi dintre toate telefoanele cu Android pe care mi-aş ţine o parte din viaţă, Galaxy S7 este cel mai tentant. Doar iPhone a mai reuşit aşa ceva.
Asta pentru că fiecare computer şi smartphone este mai mult decât o maşinărie. După ce ai apăsat butonul Power şi ţi-ai plimbat degetul pe ecranul său, începi să pui. Poze, pagini de Internet, Facebook, Snapchat şi Instagram, mesaje, apeluri vocale, înregistrări audio, poze, mai multe poze, selfie-uri, notiţe, toate îşi găsesc locul pe el.
Toate acestea îl transformă în cel mai intim dispozitiv. Şi asta nu e o exagerare. Până acum însă doar de iPhone s-au ataşat oamenii mai tare, dar Galaxy S7 are toate şansele să-i devină cel mai mare rival prin design şi funcţionalităţi, nu doar prin preţ, în inimile a milioane şi milioane de fanboys şi profani.
Dotări tehnice Galaxy S7
- Procesor cu patru sau opt nuclee de la Qualcomm sau fabricat de Samsung
- 4GB de memorie RAM
- 32 sau 64GB spaţiu de stocare + suport pentru card microSD până la 200GB
- Android Marshmallow cu interfaţa Samsung
- Cameră foto de 12 megapixeli, f/1,7, capabilă să filmeze la rezoluţie 4K + sistem de autofocalizare foarte rapid
- Ecran de 5,1 inci sau 5,5 inci (edge) la rezoluţie QuadHD (cunoscută şi drept 2K)
- Încărcare rapidă şi încărcare wireless
- Construcţie din metal şi sticlă
- Suport nanoSIM + card microSD în acelaşi slot
- Rezistenţă la apă, respectând standardul IP68
- Notă: 9,8 (singurul minus real: alunecă pe majoritatea suprafeţelor)
O galerie foto completă cu Samsung Galaxy S7 este aici.
Ce vei aprecia la Galaxy S7
Ceea ce Coreea de Sud şi China au dus la nivel de excelenţă este dictonul: fake it until you make it. Galaxy S a fost construit ca o copie de iPhone şi ca un ciob de sticlă în rinichii unui iPhone. Şi a fost bun, l-am avut şi mi-a plăcut, oricât de neoriginal ar fi fost. Pentru mine au urmat altele de la HTC, Samsung, Apple, Motorola şi a venit Galaxy S6, când sud-coreenii au reuşit, au ajuns de la fake it la make it. Au mai fost Note şi Galaxy Note Edge care au adus ceva nou într-o piaţă care rămânea fără idei.
Acum, Galaxy S7 vine în două versiuni: una „clasică“ cu ecran de 5,1 inci şi una edge cu ecran de 5,5 inci. Ambele rezistă la apă şi sunt mai arătoase decât Galaxy S5. Scriind asta obsev că acest model al Samsung poate deveni etalon: cât de mult poţi greşi pe o scară de la 1 la GS5.
Designul celor două modele le face bune de pus pe masă şi de etalat ca pe un indicator al statului. Era o vreme când Android era pentru săraci, dar la 3.300 de lei şi 3.700 de lei e greu să mai crezi că un flagship Samsung este pentru săraci. E pentru aceia din clasa de mijloc cu pretenţii de statut excelent sau pentru cei care ştiu exact ce telefon vor şi au nevoie.
Revenind la Galaxy S7 edge, ecranul acela curbat pe ambele părţi e pe cât de util ţi-e ţie să încerci lucruri noi. Altfel, telefonul - oricare dintre ele - e înfăşurat în sticlă şi metal ca o şaorma bine strânsă din care nu curg sosurile în bărbie.
Sticla de pe spate alunecă pe orice, dar mai ales alunecă în mână cu o senzaţie plăcută la atingere. Butoanele au cursa potrivită, iar scannerul de amprente face uitat eşecul Galaxy S5. Spre interior dai de cea mai bună veste: o baterie de 3.000 mAh (sau 3.600 mAh pe Galaxy S7 edge). Meschinele baterii de „circa 2.500 mAh“ sunt uitate, pentru că ajungem la ceea ce am zis mai sus: piaţa rămâne fără idei şi e timpul să joace şi all-in.
Dincolo de încărcarea rapidă, un adevărat bonus fără de care niciun gadget n-ar trebui să mai existe, Galaxy S7 mai are şi o cameră excelentă. Este, fără îndoială, cea mai bună de pe telefoanele cu Android, iar concurentul său, iPhone, există acolo doar pentru că ai mai multe aplicaţii pentru cameră, iar tonurile şi procesarea nu sunt la fel - e după gusturi, iar acelea se discută doar când deranjează.
O galerie foto cu imagini realizate folosind un Galaxy S7 edge
Acolo unde Galaxy S7 mizează pe culori saturate, contrast din plin şi imagini punchy, iPhone 6s e ceva mai „domol“, cu tonuri mai calde, culori mai temperate. Este o chestiune de gusturi şi n-ai cum să greşeşti cu niciunul dintre ele.
Marginea curbată de pe S7 edge a devenit mai utilă ca niciodată - deşi poţi folosi funcţionalitatea, prin aplicaţii terţe, pe orice telefon, e mult mai plăcut s-o foloseşti pe un edge.
Pentru videoclipuri, Galaxy S7 îţi oferă mai mult control, fără să cauţi alte aplicaţii, de la balans de alb la focalizare manuală. Şi într-o lume în care toată lumea face poze şi filmează, e bine să ai cel mai bun conţinut şi asta obţii fie învăţând, fie cu un smartphone atât de bun, cât să fie imun la folosire proastă.
Camera este de 12 megapixeli, cu diafragmă f/1,7 (pe scurt: foarte bună, sporeşte luminozitatea pentru poze), cu un unghi de cuprindere mai larg decât pe alte telefoane şi fizic iese mai puţin în afara carcasei. Poate nu ştii, dar senzorul de 16 megapixeli de pe ultimul Galaxy S a fost „poştit“ (cu mici diferenţe în aplicaţie şi lentile) pe câteva modele: Galaxy S5, Note 4, Note 5, Galaxy S6 şi Note Edge. Era timpul unei schimbări.
Fotografii realizate cu Samsung Galaxy S7 edge - mai multe aici.
În final, se prea poate să nu existe ecran mai bun decât cel de pe Galaxy S7. Este un S-AMOLED cu rezoluţie mare, culori puternice (sau mai temperate, că ai opţiune în meniu pentru a fi cum îţi place), niveluri bune pentru luminozitate şi un timp de răspuns instant. Toate aceste laude vin la şase ani după primul Galaxy S şi se vede evoluţia rapidă. Telefonul, per total, nu mai poate fi greşit decât dacă te străduieşti. Dar asta nu înseamnă că n-are minusuri, perfecţiunea încă este doar un vis pentru naivi şi pentru fanboys.
Ce vei urî la Galaxy S7
Arată atât de bine, sticla de pe spate este impecabilă, încât nu vrei să-l bagi în husă. Dar fiecare obiect folosit constant - scos din buzunar de zeci de ori pe zi, pus pe masă, scăpat din pat - ajunge să se zgârie şi ciobească pe margine. Este un telefon de vitrină, deşi ar trebui să aibă o rezistenţă la folosire similară unei sacoşe de rafie. Rafia nu poate fi învinsă! Exagerez, desigur, dar dacă vrei să ai un telefon arătos ca în prima zi, husa este cea mai indicată, chiar dacă ar fi ca un sac de cartofi tras peste nuditatea celei mai frumoase femei.
Este doar un minus pentru mine şi puţini alţii, dar, pe cât de mult a avansat Samsung, a ales să pună un port microUSB în loc de mai noul, utilul şi performantul USB-C.
Acesta va fi standardul zilei de mâine, iar Samsung a ales vechitura de ieri. Se prea poate să fi ales aşa ca să vezi că nu uită de accesoriile tale, dat fiind că USB-C cam lipseşte din magazine. Dar Samsung, cu importanţa sa, putea mări oferta. Se prea poate să fi fost o neglijenţă, s-au luat cu altele. Au adăugat slot pentru card microSD, aşa că poţi trece cu vederea nealinierea la noul standard. Încărcare rapidă tot ai, aşa că nu-i loc de mari regrete.
Încep acest paragraf cu un minus în minte şi am un deja-vu prost. An de an sunt un om simplu, care se plânge de un lucru şi mai simplu: interfaţa TouchWiz de pe fiecare Samsung şi aplicaţiile preinstalate (eng.: bloatware). De la an la an e mai lucrată, ca o femeie care găseşte vopsele noi pentru păr şi machiaj mai bun, dar ştie, ştiu, ştim că sub toate artificiile lipseşte însăşi fundaţia. Am ajuns ca primul lucru pe care îl fac pe un Galaxy să fie instalarea unei teme mai plăcute, care imită interfaţa Android.
Şi dincolo de aspect, rămâne adevărata problemă: nicio actualizare nu ajunge pe Samsung mai repede decât pe Nexus sau pe iPhone. Asta e bătaie de cap veche de când există producători de telefoane cu Android şi încă nu a dispărut. Motorola a rezolvat-o, reducând încărcătura artificială pe Android. Acum, Android N e disponibil deja, poate că şi Samsung ar putea începe să dezvolte versiunea viitoare pentru telefoanele sale. Poate.
După cum se poate vedea, am ameliorat urâţenia interfeţei Samsung cu o temă: Material. E chiar în magazinul cu teme Galaxy.
La fel, se poate să fac parte dintr-o minoritate, tocmai de aceea mai adaug un minus aici: aplicaţiile preinstalate. Mai puţine de la versiune la versiune, dar încă mai sunt câteva inutile - şi, dragi operatori telecom, nu, nu vreau aplicaţiile voastre! Apple face la fel, HTC şi LG asemenea, şi alături de aceştia mulţi alţii care s-au vorbit între ei să ia din spaţiul de stocare cu tot felul de nimicuri. Se autopromovează, dar nu-mi convine.
Ce rămâne după Samsung Galaxy S7 (pentru toţi Androizii)
Samsung a lansat cu Galaxy S7 un telefon cu care nu poate greşi. I-a pus card, l-a desenat bine, l-a construit din ce-i mai bun, a construit o cameră bună şi îţi vezi lumea digitală printr-un ecran pe care alţii nu-l mai au. Şi, totuşi, nu e o problemă ce n-are S7, este o problemă ce face Samsung pe viitor. Pe tine, ca utilizator şi om care dă banii pe aşa ceva, nu te interesează. Nici pe mine, dar tot îmi voi face pe plac să descriu actuala stare a lucrurilor.
M-am bucurat de telefon, mă gândesc să îmi cumpăr unul - dacă renunţ la iPhone -, dar cumva celorlalte telefoane le lipseşte ceva. Ori ne-am obişnuit cu tot felul de lansări bombastice şi funcţionalităţi futuriste, ori am ajuns în punctul în care inovaţia nu mai este atât de radicală. Şi asta îmi aduce aminte de jocul de şah.
Ştiu să joc şah, dar nu la nivel WOW!, să pot spune că îl gândesc cu zeci de mutări înainte. Totuşi, ceea ce vezi pe piaţa de smartphone-uri e poziţia „în şah“. Nu-i mat, va fi poate mai târziu, dar telefoanele acestea au ajuns în cel mai bun moment şi diferenţierea se mai face cu greu. Samsung a reuşit, fiind şi cel mai puternic producător, dar restul vor avea probleme.
Xiaomi şi Meizu vând modele de vârf la preţuri de două-trei ori mai mici decât Apple şi Samsung, iar indienii lansează bomba: telefon cât un pachet de ţigări. Au devenit ca apa, bei de la robinet sau Evian, dar în esenţă e acelaşi lucru şi de aici va fi tot mai greu să se remarce.
Piaţa e destul de bine şi clar împărţită.
HTC gâfâie ca un obez scăpat de la bufetul suedez cu ceafă de porc şi slănină. LG a băgat ceva tare bun şi a dat drumul artificiilor. Samsung rafinează cu aceste modele două telefoane bine primite anul trecut. Apple ar face un pas în spate cu iPhone SE de 4 inci (necesar, pentru că nu fac upgrade prea repede cei cu iPhone 4S şi iPhone 5). Chinezii Xiaomi, Meizu, OnePlus şi restul lansează telefoane cum lansau arcaşii săgeţi în războaie: ceva-ceva tot trebuie să se prindă. Huawei caută un echilibru ciudat între Samsung şi Apple, mizând pe preţuri mai mici, materiale bune, construcţie rezonabilă şi avans în pieţele europene.
În Barcelona, când şi-a prezentat noul telefon, Samsung s-a lăudat şi cu acest gadget de care lumea a uitat: un ceas la care puteai vorbi. A revenit cu un gadget similar mulţi ani mai târziu, când a lansat seria de ceasuri inteligente Gear.
Cert este că orice ai alege, îţi vei face treaba cu el, dar nu mai e vorba doar de asta. La anul aniversăm primul deceniu de când primul iPhone făcea din smartphone un produs de masă. La anul, începând din următoarele luni, vom discuta de noile Samsung, LG, poate HTC şi restul. În 10 ani s-a ajuns de la aproape nimic la cel mai intim gadget.
Ei bine, în aceste vremuri este simplu de ales, în funcţie de ce bani ai. Toate fac acelaşi lucru, dar ţine cont că deşi poţi ajunge de aici până în America pe jos şi înot, e mai inspirat să alegi un avion.
Se încarcă comentariile...
