Experții avertizează că inteligența artificială ne poate „lenevi” creierul. Datele care îi îngrijorează pe cercetători
0Inteligența artificială este tot mai prezentă în viața de zi cu zi, de la școală și birou până la cercetare medicală. Însă, pe măsură ce folosim tot mai des chatboți și alte instrumente AI pentru a rezolva sarcini complexe, experții avertizează că această dependență ar putea avea un efect neașteptat: creierul ajunge să muncească mai puțin.
Când a fost ultima dată când ai cerut ajutorul unui chatbot cu inteligență artificială? Poate pentru a structura un eseu, pentru a formula un răspuns dificil, pentru a analiza un set mare de date sau pentru a verifica o scrisoare de intenție. Deși utilitatea acestor instrumente este incontestabilă, unii specialiști, citați de BBC, se tem că externalizarea constantă a unor astfel de sarcini ar putea afecta gândirea critică și capacitatea de rezolvare a problemelor.
La începutul acestui an, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a publicat un studiu care arată că persoanele care au folosit ChatGPT pentru a scrie eseuri au avut o activitate redusă în rețelele cerebrale asociate procesării cognitive. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti și cita propriile texte, comparativ cu cei care nu au utilizat un chatbot AI.
Cercetătorii au concluzionat că studiul lor subliniază „importanța urgentă de a explora o posibilă scădere a abilităților de învățare”. Toți cei 54 de participanți au fost recrutați de la MIT și universități din apropiere, iar activitatea lor cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalografie (EEG), cu ajutorul unor electrozi plasați pe scalp.
Participanții au folosit AI pentru a rezuma cerințele eseurilor, a identifica surse, a corecta gramatica și stilul sau chiar pentru a genera idei. Totuși, unii dintre ei au considerat că inteligența artificială „nu era foarte bună” la formularea ideilor originale.
„Un efort mai redus de gândire critică”
Rezultate similare au apărut într-un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon și Microsoft, compania care operează Copilot. Cercetătorii au chestionat 319 angajați din domeniul administrativ care foloseau instrumente AI cel puțin o dată pe săptămână și au analizat peste 900 de sarcini delegate inteligenței artificiale.
Concluzia a fost clară: o încredere mai mare în capacitatea AI de a rezolva o sarcină era asociată cu „un efort mai redus de gândire critică”. Deși tehnologia poate crește eficiența, ea poate „inhiba implicarea critică în muncă” și poate duce, pe termen lung, la o dependență excesivă și la slăbirea capacității de a rezolva probleme în mod independent.
Elevii resimt efectele, dar imaginea rămâne nuanțată
Un studiu publicat în octombrie de Oxford University Press arată că șase din zece elevi din Marea Britanie consideră că inteligența artificială a avut un impact negativ asupra abilităților lor legate de teme. Totuși, dr. Alexandra Tomescu, specialistă în AI generativă la OUP, spune că lucrurile nu sunt atât de simple.
„Cercetările noastre arată că nouă din zece elevi spun că AI i-a ajutat să dezvolte cel puțin o abilitate legată de școală, fie că este vorba de rezolvarea problemelor, creativitate sau revizuire. Dar, în același timp, aproximativ un sfert afirmă că utilizarea inteligenței artificiale le-a facilitat prea mult munca... Deci, este o imagine destul de nuanțată”, explică ea. Potrivit specialistei, mulți elevi cer mai multă îndrumare despre cum să folosească responsabil aceste tehnologii.
Rezultate mai bune, dar învățare mai slabă?
ChatGPT are peste 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal, potrivit directorului general Sam Altman, iar OpenAI a publicat un set de 100 de recomandări pentru elevi. Profesorul Wayne Holmes, expert în studii critice despre inteligența artificială și educație la University College London, consideră însă că acest lucru nu este suficient.
El atrage atenția asupra riscului de „atrofie cognitivă”, un fenomen în care abilitățile unei persoane se deteriorează în urma utilizării excesive a AI. Holmes face trimitere la exemple din medicină, unde un studiu realizat de Harvard Medical School a arătat că asistența AI a îmbunătățit performanța unor medici, dar a afectat-o pe a altora.
„Rezultatele lor sunt mai bune, dar, de fapt, învățarea lor este mai slabă”, avertizează profesorul, subliniind riscul ca elevii și studenții să devină prea dependenți de tehnologie și să nu mai dezvolte abilitățile de bază oferite de educație.
AI ca tutor, nu ca furnizor de răspunsuri
Jayna Devani, care conduce departamentul de educație internațională la OpenAI, spune că firma este „foarte conștientă de această dezbatere” și subliniază că studenții nu ar trebui să folosească ChatGPT pentru a-și externaliza munca. „Cu siguranță nu credem că studenții ar trebui să folosească ChatGPT pentru a externaliza munca”, afirmă ea.
În opinia sa, inteligența artificială ar trebui folosită mai degrabă ca un tutor. „Dacă ai o prezentare de susținut și... este miezul nopții, nu o să-i trimiți un e-mail tutorului tău universitar să-i ceri ajutorul”, spune Devani. „Cred că ChatGPT are cu adevărat potențialul de a accelera învățarea atunci când este utilizat în mod țintit”.
Profesorul Holmes insistă însă că utilizatorii trebuie să înțeleagă cum funcționează raționamentul AI și cum sunt gestionate datele. „Nu este doar cea mai recentă versiune a calculatorului”, spune el. „Nu le spun niciodată studenților mei că nu ar trebui să folosească inteligența artificială... Dar ceea ce încerc să le spun este că trebuie să înțelegem toate aceste aspecte diferite, astfel încât să puteți lua decizii în cunoștință de cauză”.
Se încarcă comentariile...
