Poluarea aerului cu plastic: Microplasticele din nori ar putea agrava schimbările climatice, potrivit unui studiu

Potrivit cercetătorilor, prezența în nori a unor materiale plastice minuscule riscă să contamineze „tot ceea ce mâncăm și bem”, notează euronews.com. 

Microplasticele au fost descoperite în nori, unde oamenii de știință spun că acestea ar putea contribui la schimbările climatice.

Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de polimeri și cauciuc în apa din norii din jurul Muntelui Fuji, cel mai mare munte din Japonia, și al Muntelui Ōyama.

Studiul lor, publicat în revista Environmental Chemical Letters, se alătură unui număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea cu plastic s-a infiltrat în majoritatea ecosistemelor de pe Pământ.

Fragmente de plastic mai mici de 5 mm (aproximativ cât o sămânță de susan) au fost găsite în cele mai îndepărtate zone ale planetei și în cele mai intime părți ale corpului uman, inclusiv în sângele, plămânii și placenta femeilor însărcinate.

„Din câte știm noi, acest studiu este primul care detectează microplastice în apa din nori, atât în troposfera liberă, cât și în stratul limită al atmosferei”, au scris cercetătorii.

Iată de ce descoperirea nu este doar nefirească, ci și îngrijorătoare pentru clima noastră.

Cum contribuie microplasticele din nori la schimbările climatice?

Apa din nori a fost colectată de pe vârfurile celor doi munți japonezi, la altitudini cuprinse între 1.300 și 3.776 de metri. Vârful Muntelui Fuji este situat în troposfera liberă, în timp ce Muntele Ōyama culminează în stratul limită atmosferic - ambele în cel mai de jos strat al atmosferei terestre.

Oamenii de știință au folosit apoi tehnici avansate de imagistică pentru a determina dacă - și care - microplastice erau prezente. 

Ei au descoperit nouă tipuri diferite de polimeri și un tip de cauciuc în microplasticele din aer. Norii conțineau până la 14 bucăți de plastic la fiecare litru de apă, cu dimensiuni cuprinse între 7 și 95 de micrometri, puțin peste lățimea medie a unui fir de păr uman, de 80 de micrometri.

Autorii explică faptul că materialele plastice sunt hidrofobe, dar devin hidrofile (adică iubitoare de apă) după o expunere prelungită la lumina ultravioletă.

Abundența acestor polimeri în unele probe sugerează că aceștia ar fi putut acționa ca „nuclee de condensare” a gheții și a apei din nori.

Nucleii de condensare sunt particule mici pe care se condensează vaporii de apă în atmosferă, ceea ce înseamnă că sunt esențiale pentru formarea norilor.

„În general, constatările noastre sugerează că microplasticele de mare altitudine ar putea influența formarea norilor și, la rândul lor, ar putea modifica clima”, au scris cercetătorii.

„Microplasticele din troposfera liberă sunt transportate și contribuie la poluarea globală”, spune autorul principal al cercetării, Hiroshi Okochi, de la Universitatea Waseda. „Dacă problema poluării aerului cu plastic nu este abordată în mod proactiv, schimbările climatice și riscurile ecologice pot deveni o realitate, provocând daune ireversibile și grave asupra mediului în viitor”.

Cum ajung microplasticele în nori?

Microplasticele au un număr foarte mare de surse potențiale - de la microbilele din produsele cosmetice la îngrășăminte și degradarea obiectelor mai mari, cum ar fi pungile de plastic. După cum scriu autorii cu o oarecare subestimare, „materialele plastice au devenit destul de populare”.

În timp ce au existat numeroase studii privind scurgerea acestor fragmente minuscule în mediile marine și terestre, cercetările privind microplasticele din aer au fost mai limitate.

Există diverse moduri în care acestea ar putea ajunge în atmosferă. Praful de pe șosele, depozitele de deșeuri, uzura anvelopelor și iarba artificială sunt toate potențiale puncte de intrare pe uscat.

De asemenea, oceanul își poate trimite microplasticele spre cer prin pulverizarea mării și alte „procese de aerosolizare” - în care particulele devin suficient de ușoare pentru a fi transportate în aer.