FOTO Ştiinţa artificiilor: cum se creează cele mai spectaculoase explozii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primele artificii de Anul Nou lansate în Australia, pe Sidney Harbour Bridge FOTO sky.com
Primele artificii de Anul Nou lansate în Australia, pe Sidney Harbour Bridge FOTO sky.com

Am asistat la spectacolul artificiilor din noaptea trecută. Cei mai entuziaşti participat chiar şi au luminat cerul cu stelele colorate. Mecanismele din spatele exploziilor strălucitoare perfecţionează tehnici de mii de ani.

Istoria artificiilor începe în urmă cu 2.000 de ani, în China. Alchimiştii vremii erau în căutarea unui elixir care să le asigure imortalitatea. Deşi nu ar reuşit să descopere reţeta nemuririi, din încercarea lor avem acum cele mai spectaculoase lumini efemere, folosite în momente festive.

Substanţa descoperită în demersul grandios al alchimiştilor chinezi avea în compoziţie azotatul de potasiu, cărbune şi sulf; sau praful de puşcă cunoscut azi. Evoluţia artificiilor de la formula iniţială a durat încă 1.000 de ani, când un călugăr, Li Tian, a descoperit că praful de puşcă pus într-un tub de bambus şi aprins rezultă într-o explozie impresionantă de sunete şi lumini. Astfel s-au născut artificiile.

Traiectoria, culorile şi formele artificiilor

Praful de puşcă asigură traiectoria artificiilor, dar culorile şi formele în care explodează au la bază propria tehnologie de fabricaţie.

Culorile în care explodează artificiile sunt galben, roşu, verde, alb sau ablastru. Ceea ce vedem în aer în forma stelelor care strălucesc câteva secunde sunt grupuri ca de argilă din interiorul artificiilor, de aproximativ doi centimetri în diametru. Aceste bile conţin patru ingrediente principale: oxidanţi, reductoare, coloranţi şi lianţi.

Când artificiile sunt aprinse, oxidanţii eliberează oxigenul care se combină cu agenţii de reducere, asigurând energia din spatele exploziei. Oxigenul este „carburantul” care asigură intensitatea exploziei şi spectacolul de culori.

Culorile din stelele proiectate în aer sunt săruri metalice. Roşul se obţine din utilizarea carbonatului de litiu şi săruri de stronţiu. Stronţiul este un metal alb-argintiu, maleabil şi ductil, iar sărurile acestui element chimic sunt folosite în pirotehnie, dar şi în fizică nucleară şi în medicină. Litiul, metal alcalin moale şi foarte uşor, are şi el tot culoarea argintie. Combinaţia elementelor având la bază aceste două metale însă creează artificiile roşii.

Pentru a produce un efect luminos argintiu, artificiile au în compoziţie magneziu, aluminiu sau titan.

Lianţii au rolul de a menţine stelele grupate, făcând artificiile mai stabile şi reducând probabilitatea ca acestea să explodeze când nu este cazul.

Focuri de artificii instituţionalizate

Cel mai mare spectacol de artificii din toate timpurile a avut loc pe 10 noiembrie 2012 şi a marcat aniversarea constituţiei Kuwait-ului. În total, au fost lansate în aer 77.282 de proiectile.

Cei mai entuziaşti admiratori ai focurilor de artificii, amatori şi profesionişti,  s-au asociat într-o organizaţie nonprofit în 1969, „Pyrotechnics Guild International” (PGI). Asociaţia cu 3.500 de membri are misiunea declarată de a încuraja folosirea în siguranţă a exploziilor controlate. În acelaşi timp, PGI perfecţionează arta pirotehnicii şi inventariază aspectele istorice ale artificiilor.

Membrii PGI se întâlnesc anual în luna august, iar în cadrul convenţiei au loc cele mai mari şi mai spectaculoase focuri de artificii, inclusiv cele mai complexe, cu două sau mai multe explozii provenite dintr-un singur proiectil.

Știință

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite