Eclipsa de Soare din 12 august 2026, spectacol rar la apus. Adrian Șonka: „O imagine pe care poate nu o vezi niciodată în viață” | adevarul.ro

Interviu Eclipsa de Soare din 12 august 2026, spectacol rar la apus. Adrian Șonka: „O imagine pe care poate nu o vezi niciodată în viață”

Publicat:
0
1 live

Eclipsa parțială de Soare din 12 august 2026 și maximul Perseidelor vor transforma cerul într-un spectacol astronomic rar. Astronomul Adrian Șonka explică, pentru „Weekend Adevărul”, unde se va vedea cel mai bine și de ce acest apus este unul pe care s-ar putea să nu-l mai vedem o viață.

Eclipsa solară. Foto: Magnific.com
Bolta cerească va oferi un spectacol rar în zilele de august. Foto: Magnific.com

Eclipsa de Soare din 12 august 2026 va fi unul dintre cele mai așteptate evenimente astronomice ale anului în Europa.

Fenomenul va fi total de-a lungul unei fâșii care va traversa estul Groenlandei, vestul Islandei, nordul Spaniei și nord-estul Portugaliei, iar în unele regiuni, întunericul va dura mai bine de două minute. Din România, eclipsa va putea fi observată doar parțial, în special din vestul și centrul țării.

Astronomul Adrian Șonka de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din București a explicat pentru „Weekend Adevărul“ că eclipsa nu va fi totală în România, așa cum s-a întâmplat în 1999, însă va putea fi urmărită de pe aproximativ 70% din teritoriul țării.

Cele mai bune condiții vor fi în vest și în nord-vest, unde Luna va acoperi o parte mai mare din discul solar. Astronomul a explicat de ce eclipsa din 12 august ar putea oferi unul dintre cele mai spectaculoase apusuri ale anului, unde va putea fi observată cel mai bine și cum poate fi fotografiată în siguranță.

„Weekend Adevărul“: De ce considerați că eclipsa din 12 august 2026 va oferi unul dintre cele mai spectaculoase apusuri ale anului?

Adrian Șonka: Pentru că nu s-a mai văzut Soarele apunând în timpul unei eclipse de Soare. Când vezi un apus, vezi Soarele rotund și deformat de refracția atmosferică, dar acum va avea în plus Luna peste el.

Va fi un Soare „mâncat“ de Lună la apus și este spectaculos. Nu este un spectacol ca la un concert, cu flăcări și artificii. Este ceva liniștitor, la care te uiți frumos. Dar un apus de Soare „mâncat“ puțin de Lună este o imagine pe care nu o vezi în fiecare zi, nici măcar în fiecare an și poate nici măcar o dată în viață. Neapărat însă trebuie să poți vedea apusul Soarelui.

Ce se va vedea concret din România și în ce zone vor fi cele mai bune condiții de observare?

Eclipsa nu se vede totală din România. Nu va fi ca în 1999, când Luna a acoperit complet Soarele. Din țara noastră va fi o eclipsă parțială. Regula este următoarea: cu cât ești mai aproape de Islanda, cu atât vei vedea Soarele acoperit mai mult de Lună.

Fazele eclipsei. Foto: Magnific.com
Eclipsa de soare. Foto: Magnific.com

Eclipsa nu se vede din zona Bucureștiului spre mare, nu se vede la Constanța și nici dintr-o parte a estului țării, dar se vede dintr-o mare parte a României, poate din aproximativ 70% din teritoriu. Cu cât te afli mai aproape de vestul și nord-vestul țării, cu atât acoperirea Soarelui va fi mai mare.

Când spunem că se vede în condiții mai bune, ne referim la gradul de acoperire, nu la vreme. La Oradea, acoperirea va fi de aproximativ 33%, la Satu Mare de 32%, iar la Arad de 31%. În centrul țării va fi de 10-15%. La Brașov, de exemplu, acoperirea va fi de aproximativ 3%, iar la Pitești de circa 2%. Practic, în vestul țării se vede mai bine decât în centru sau în est. Cu cât ești mai aproape de „gura peștelui“, cum arată harta României, și de marginea de sus, cu atât acoperirea va fi mai mare.

Un moment prin filtru

Ce sfaturi aveți în privința locului de observație și a obstacolelor care ne-ar putea face să ratăm fenomenul?

Un singur sfat: din locul în care mergi să vezi eclipsa trebuie să poți vedea cum apune Soarele. Așa cum la mare vezi Soarele răsărind din mare, tot așa trebuie să poți vedea apusul până la orizont din locul în care te afli. Asta este tot.

Cum poate fi observată și fotografiată eclipsa în siguranță?

Nu vă uitați la Soare fără ochelari de eclipsă sau fără filtre de sudură foarte, foarte dense. Mai bine nu vezi eclipsa decât să îți afectezi vederea. Atunci când Soarele atinge linia orizontului, se vede foarte slab și devine roșu închis, poate fi privit pentru scurt timp fără filtre. Dar eclipsa începe mai devreme, cu aproximativ o jumătate de oră sau chiar o oră înainte de apus, iar Luna trece treptat peste Soare.

Până în momentul în care Soarele este foarte jos și poate fi privit fără să te doară ochii, nu trebuie să te uiți fără filtre. Radiațiile ultraviolete pot afecta retina. Lumina Soarelui ajută organismul să producă vitamina D prin expunerea pielii, nu privind Soarele. Pentru fotografiere trebuie folosit tot un filtru. Filtrul prin care te uiți se pune în fața obiectivului aparatului foto sau al telefonului și fotografiezi Soarele prin el.

Ziua din 2026 când soarele va apune în timpul unei eclipse. Astronom: „Apusul va fi mai spectaculos decât toate celelalte”

Altfel, lumina prea puternică poate afecta camera telefonului. În momentul apusului, când Soarele este foarte slab și roșu, poate fi fotografiat mai ușor. Apusul propriu-zis durează însă doar câteva minute, în timp ce eclipsa începe mai devreme.

Perseidele, firele de praf stelar

Ce sunt Perseidele și cum poate un fir de praf să producă o dâră atât de luminoasă?

Particulele intră în atmosferă cu o viteză foarte mare, inimaginabilă pentru noi, între 11 și 70 de kilometri pe secundă. Perseidele au probabil o viteză de aproximativ 30-40 de kilometri pe secundă. Imaginați-vă că într-o singură secundă vă deplasați 40 de kilometri. Este o viteză enormă.

Chiar dacă masa firului de praf este mică, la viteza aceasta îi transmite energie aerului, iar aerul o redă sub formă de lumină. Are loc o ionizare, iar materialul din firul de praf se încălzește și emite și el lumină. Este un fenomen complex, care face ca orice obiect care intră cu mare viteză în atmosferă să emită lumină pentru o perioadă scurtă. Perseidele sunt fire de praf lăsate pe orbită de o cometă.

Cometa a trecut prin apropiere în 1992 sau 1993 și se va întoarce peste mai bine de o sută de ani. Cometele pierd material atunci când se apropie de Soare, iar acel material rămâne pe orbită. Orbita cometei se intersectează cu orbita Pământului, iar noi trecem în fiecare an prin norul de particule.

Care sunt cele mai bune nopți și ore pentru observarea Perseidelor?

Maximul este în perioada 11-13 august. Atunci Pământul trece prin cea mai densă parte a norului de meteoroizi, adică de fire de praf. Curentul este activ de după 26 iulie până spre mijlocul sau chiar spre finalul lunii august, dar în perioada 11-13 august avem maximul. Perseidele sunt mai numeroase după miezul nopții.

Atunci când vezi stele căzătoare, ele par să vină dintr-un anumit loc de pe cer. Este ca atunci când mergi cu mașina prin ploaie: picăturile cad de sus în jos, dar, pentru că te deplasezi prin ele, par să vină din fața ta și se lovesc de parbriz. Punctul din care par să vină meteorii se numește radiant și se află în constelația Perseu.

Cu cât constelația Perseu este mai sus pe cer, cu atât se văd mai multe stele căzătoare. După ora 12 noaptea, mai ales după ora 1:00, constelația urcă pe cer. De aceea, este recomandat ca Perseidele să fie urmărite după miezul nopții și până când începe să se lumineze. Se văd și seara, dar sunt mai puține.

Câți meteori poate vedea în realitate o singură persoană?

Nu trebuie să se aștepte nimeni să vadă câte o stea căzătoare la fiecare două minute, în mod constant. Se spune că pot fi văzuți maximum 100 de meteori pe oră, dar această valoare este calculată pentru situația în care constelația Perseu s-ar afla foarte sus pe cer. În realitate, nu este așa.

Practic, poți vedea jumătate sau chiar mai puțin de jumătate din numărul anunțat, poate aproximativ 50 de stele căzătoare pe oră. Dar o persoană nu poate vedea tot cerul, așa că numărul se reduce și mai mult. Poți vedea zece într-un interval foarte scurt, iar apoi să nu mai vezi nimic timp de o jumătate de oră. Aparițiile nu sunt constante.

Astronomul Adrian Șonka, despre Misiunea Artemis II: „Este un pas mare pentru omenire și vom demonstra că putem trăi din nou în spațiul cosmic“

Perseidele de iarnă, mai frumoase

Cum alegem un loc bun de observație și unde putem folosi telescopul sau binoclul?

Nu ai de ce să folosești telescopul sau binoclul, pentru că stelele căzătoare durează o fracțiune de secundă. Nu ai avea timp să îndrepți telescopul spre ele. Este ca și cum ai încerca să te uiți la fulgere cu telescopul. Fulgerul abia a apărut și a şi dispărut; nu mai ai timp să îndrepți telescopul sau să îi arăți și altcuiva unde este. Perseidele se observă numai cu ochiul liber.

Trebuie să mergi în afara orașelor, într-un loc din care Calea Lactee se vede cu ochiul liber. Față de un oraș mic ar trebui să fii la cel puțin zece kilometri distanță, pentru ca luminile lui să rămână sub orizont. Față de un oraș mare ar fi nevoie chiar de aproximativ 30 de kilometri, dar trebuie să ai grijă să nu ajungi lângă alt oraș. Perseidele se pot vedea și din balcon, dar probabil vei observa doar două într-o noapte. Dacă mergi pe câmp, într-un loc fără lumină, şi nu stai cu ochii în telefon, și urmărești cerul timp de două-trei ore, poți vedea zeci de stele căzătoare.

Cât de favorabile vor fi condițiile în 2026, având în vedere că va fi Lună nouă?

Luna va fi favorabilă. Va fi Lună nouă, deci lumina ei nu va deranja. Când este Lună plină, lumina Lunii șterge meteorii mai slabi și nu îi mai poți vedea la fel de bine. Fiind Lună nouă pe 12 august, Luna nu va fi pe cer în serile Perseidelor, deci condițiile vor fi perfecte pentru observarea stelelor căzătoare.

Oamenii se agită în jurul Perseidelor și pentru că sunt în concediu. Cele mai spectaculoase ploi de stele căzătoare sunt însă în decembrie și ianuarie, dar atunci oamenii nu prea ies să le vadă. Cele de iarnă sunt chiar mai frumoase.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite