Celule ┼či organe ale unor porci eutanasia┼úi ÔÇ×au re├«nviatÔÇť pentru c├óteva ore. ÔÇ×Asta arat─â c─â moartea celulelor poate fi stopat─âÔÇť | STUDIU

0
0
porc foto pixabay
Foto: Pixbay

Oamenii de ┼čtiin┼ú─â din Statele Unite au reu┼čit s─â relanseze circula┼úia sangvin─â ┼či func┼úionarea pentru c├óteva ore a celulelor din organele unor porci eutanasia┼úi cu pu┼úin timp mai devreme, potrivit unui studiu care las─â s─â se ├«ntrevad─â o raz─â de speran┼ú─â ├«n ceea ce prive┼čte anumite utiliz─âri medicale, dar care ridic─â ├«n acela┼či timp ┼či o serie de ├«ntreb─âri de natur─â etic─â, informeaz─â AFP.

├Än 2019, cercet─âtorii dintr-o echip─â bazat─â ├«n Statele Unite au uluit comunitatea ┼čtiin┼úific─â interna┼úional─â dup─â ce au reu┼čit s─â restaureze func┼úiile celulare ├«n creierele unor porci la c├óteva ore dup─â decapitarea acestora, conform Agerpres.

├Än cele mai recente cercet─âri ale lor, publicate miercuri ├«n revista Nature, aceia┼či oameni de ┼čtiin┼ú─â au ├«ncercat s─â extind─â noua tehnic─â la nivelul ├«ntregului corp al unor animale.┬á

Astfel, ei au provocat crize cardiace unor porci anestezia┼úi, ceea ce a ├«mpiedicat s├óngele s─â circule ┼či le-a privat pe celulele lor de cantitatea necesar─â de oxigen - f─âr─â oxigen, celulele mamiferelor mor.┬á

Dup─â o or─â, cercet─âtorii au injectat ├«n corpurile animalelor moarte un lichid con┼úin├ónd s├óngele porcilor (prelevat ├«n timpul vie┼úii acestora) ┼či o form─â sintetic─â de hemoglobin─â - proteina care transport─â oxigenul ├«n globulele ro┼čii. Ei au injectat ┼či medicamente care protejeaz─â celulele ┼či ├«mpiedic─â formarea de cheaguri sangvine.┬á

S├óngele a re├«nceput s─â circule ┼či numeroase celule au ├«nceput s─â func┼úioneze din nou, inclusiv ├«n organe vitale precum inim─â, ficat ┼či rinichi, ├«n urm─âtoarele ┼čase ore.┬á

Moartea, un proces reversibil? 

"Aceste celule func┼úioneaz─â timp de mai multe ore dup─â momentul ├«n care nu ar mai fi trebuit s─â func┼úioneze. Asta arat─â c─â moartea celulelor poate fi stopat─â", a declarat ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â Nenad Sestan, autorul principal al studiului ┼či cercet─âtor la Universitatea Yale din Statele Unite.┬á

La microscop, este dificil de f─âcut diferen┼úa ├«ntre un organ normal ┼či s─ân─âtos ┼či un organ tratat post-mortem, a ad─âugat David Andrijevic, coautor al studiului ┼či cercet─âtor la Universitatea Yale.┬á

Echipa din Statele Unite sper─â c─â noua tehnic─â, denumit─â OrganEx, va putea fi utilizat─â pentru "a salva organe", prelungindu-le func┼úionarea. O alt─â aplica┼úie ar putea fi salvarea vie┼úilor unor persoane care a┼čteapt─â un transplant.┬á

OrganEx ar putea s─â permit─â ┼či noi forme de chirurgie, oferind "mai mult─â marj─â pentru manevre medicale", a declarat Anders Sandberg, cercet─âtor la Universitatea Oxford.┬á

├Äns─â noua tehnic─â ridic─â anumite ├«ntreb─âri de natur─â medical─â, etic─â ┼či chiar filosofic─â.┬á

Ea ar putea "să crească riscul ca persoanele reanimate să devină apoi incapabile să iasă dintr-o stare de asistenţă vitală", a avertizat Brendan Parent, biotehnician la Facultatea de Medicină Grossman din cadrul Universităţii New York, într-un comentariu publicat în paralel cu studiul apărut în revista Nature. 

Sam Parnia, profesor de medicin─â la aceea┼či universitate american─â, consider─â c─â noul studiu este "cu adev─ârat remarcabil" ┼či c─â acesta arat─â totodat─â c─â "moartea este un proces biologic tratabil ┼či reversibil dup─â c├óteva ore".┬á

Preocupare majoră 

S-a ajuns astfel într-un punct în care definiţia medicală a morţii ar putea necesita o actualizare, a afirmat Benjamin Curtis, filosof specializat în chestiuni etice la Universitatea Nottingham Trent din Marea Britanie. 

"┼óin├ónd cont de acest studiu, numeroase procese pe care noi le credeam ireversibile nu ar mai fi, de fapt, ireversibile. ┼×i, potrivit defini┼úiei medicale actuale a mor┼úii, o persoan─â ar putea s─â nu fie cu adev─ârat moart─â ├«nainte de trecerea mai multor ore", ├«ntruc├ót anumite procese continu─â dincolo de momentul opririi func┼úiilor corporale, a ad─âugat specialistul britanic.┬á

Aceast─â descoperire ar putea ├«n acela┼či timp s─â genereze o dezbatere ampl─â despre etica unor astfel de proceduri.┬á

Cu at├ót mai mult cu c├ót aproape to┼úi porcii au efectuat mi┼čc─âri puternice ale capului ┼či ale g├ótului pe durata experimentului, a dezv─âluit Stephen Latham, unul dintre autorii studiului. "A fost destul de surprinz─âtor pentru oamenii afla┼úi ├«n sal─â", a dezv─âluit el ├«n fa┼úa jurnali┼čtilor.┬á

Originea acelor mi┼čc─âri a r─âmas necunoscut─â, ├«ns─â Stephen Latham a dat asigur─âri spun├ónd c─â ├«n niciun moment o activitate electric─â nu a fost ├«nregistrat─â ├«n creierul animalelor, excluz├ónd astfel o reactivare a func┼úiilor cognitive.┬á

Acele mi┼čc─âri ale capului reprezint─â totu┼či "o preocupare major─â", consider─â Benjamin Curtis, ├«ntruc├ót cercet─ârile recente din domeniul ┼čtiin┼úelor neurologice au sugerat c─â "experien┼úa con┼čtient─â poate s─â continue chiar ┼či atunci c├ónd o activitate electric─â ├«n creier nu poate fi m─âsurat─â".┬á

"Deci, este posibil ca noua tehnic─â s─â fi cauzat suferin┼úe porcilor ┼či ea ar putea s─â ├«i fac─â s─â sufere pe oameni dac─â va fi utilizat─â pe pacien┼úi umani", a ad─âugat acela┼či specialist, care a lansat un apel pentru realizarea mai multor cercet─âri ├«n acest domeniu.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite