Cele mai detaliate imagini ale atmosferei lui Saturn, realizate de sonda Cassini în timpul primului său plonjon printre inelele uriaşei gazoase

Sonda spaţială Cassini a transmis o serie de fotografii impresionante cu detalii ale atmosferei planetei Saturn, în urma primului plonjon printre inelele planetei pe care o studiază din 2004.

Cassini a efectuat pe 26 aprilie prima dintre cele 22 de  căderi controlate printre inelele lui Saturn programate pentru următoarele luni, înainte de a se prăbuşi pe uriaşa planeta gazoasă pe 15 septembrie 2017. La doar câteva minute dupa restabilirea legăturii radio cu Terra, după ce conexiunea fusese întreruptă pentru că antena sondei fusese folosită drept scut în timpul incursiunii printre inelele saturniene, Cassini a transmis pe Pământ imagini realizate în timpul căderii.

Fotografiile prezintă regiuni ale planetei de la polul nord al acesteia pâna la ecuator. Într-una dintre imagini se observa o serie de formaţiuni noroase, pe care cercetătorii NASA le-au numit „curlicues“ şi pe care oamenii de ştiinţă încă le analizează pentru a înţelege de ce se formează în atmosfera planetei gazoase.

O altă imagine a suprins un uragan uriaş.

Cassini, care studiază sateliţii lui Saturn din 2004, iar în aprilie 2017 a intrat pe orbita planetei, studiindu-i inelele şi urmând să efectueze o serie de căderi controlate pentru a se apropia tot mai mult de planetă, îşi va încheia misiunea printr-o prăbuşire controlată, pe 15 septembrie. Decizia distrugerii sondei în acest mod a fost luată din cauza riscului ca, odată cu terminarea combustibilului în această toamnă, Cassini să se prăbuşească pe unul dintre sateliţii lui Saturn, existând posibilitatea ca microbi de pe Terra, care au supravieţuit călătoriei prin spaţiu, să contamineze aceste medii pe care NASA le considera ca fiind candidate viabile în ce priveşte posibilitarea descoperirii de forme de viaţă extraterestre.

Sonda, împreună cu modulul Huygens - ajuns pe suprafaţa satelitului Titan-, a executat o misiune a NASA şi a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), fiind cel de -al patrulea instrument spaţial uman care studiază uriaşa gazoasă Saturn şi sateliţii săi, a fost numită în onoarea astronomului Jean-Dominique Cassini (1625-1712), care a studiat inelele lui Saturn în detaliu şi a descoperit unii dintre principalii sateliţi naturali ai acestei planete - Iapetus, Rhea, Tethys şi Dione.