Ce impact ar avea o erupție vulcanică masivă asupra climei. Estimările oamenilor de știință

O erupție vulcanică masivă este preconizată de oamenii de știință în acest secol și ar avea un impact devastator pe fondul schimbărilor climatice care afectează deja planeta.

Erupție vulcanică în Islanda FOTO SHUTTERSTOCK

Erupția vulcanului indonezian Muntele Tambora în 1815, cea mai puternică din istorie, a schimbat lumea, după ce a trimis în atmosferă un volum uriaș de particule minuscule care deviază lumina soarelui, răcind planeta. Efectele au fost dezastruoase, relatează CNN.

A urmat ceea ce a fost supranumit „anul fără vară”: temperaturile globale au scăzut, recoltele au fost distruse, oamenii au murit de foame, și o pandemie de holeră s-a extins, ucigând zeci de mii de oameni.

Multe erupții au avut loc în 200 de ani, dar niciuna nu a fost comparabilă cu cea a Tambora, cea mai recentă erupție masivă a planetei.

Întrebarea nu este dacă, ci când va veni următoarea, a spus Markus Stoffel, profesor de climă la Universitatea din Geneva, precizând că dovezile geologice arată o probabilitate de 16,7% în acest sens.

De data aceasta însă, s-ar întâmpla într-o lume în care au survenit mari schimbări și care nu doar că este mai populată, dar este și afectată de criza climatică.

Următoarea erupție masivă va „provoca haos climatic. Omenirea nu are niciun plan”, avertizează Stoffel. 

Vulcanii au modelat lumea noastră - au contribuit la crearea continentelor, au construit atmosfera și au puterea de a schimba clima.

În timpul unei erupții, se eliberează un cocktail de lavă, cenușă și gaze, inclusiv dioxid de carbon care încălzește planeta, deși în cantități mult mai mici decât  combustibili fosili.

Însă când vine vorba de impactul asupra climei, oamenii de știință sunt interesați de un alt gaz: dioxidul de sulf.

O erupție vulcanică masivă poate propulsa dioxidul de sulf în troposferă - stratul atmosferic inferior unde se produc fenomenele meteorologice- dar și în stratosferă, stratul superior aflat la aproximativ 11 km de suprafața Pământului, altitudinea la care zboară avioanele.

Aici, formează particule minuscule de aerosoli care împrăștie lumina soarelui, reflectând-o înapoi în spațiu și răcind planeta. Aceste particule „vor exploda în jurul lumii și vor dura câțiva ani”, explică Alan Robock, profesor de climă la Universitatea Rutgers, care a petrecut decenii studiind vulcanii.

Pentru vulcanii moderni, datele satelitare arată cât de mult dioxid de sulf este eliberat astfel. Când Muntele Pinatubo din Filipine a erupt în 1991, a propulsat aproximativ 15 milioane de tone în stratosferă. Nu a fost o erupție masivă, dar tot a răcit Planeta cu aproximativ 0,5 grade Celsius vreme de câțiva ani.

„Avem date foarte sărace” în privința erupțiilor mai timpurii, a spus Stoffel.

Oamenii de știință încearcă să le reconstituie folosind informații din nucleele de gheață și inelele copacilor, care sunt ca niște capsule ale timpului, ce stochează secretele atmosferei din vremuri de demult.

Potrivit acestor date, erupțiile masive din ultimele câteva mii de ani au răcit temporar planeta cu între 1 până la 1,5 grade Celsius.

Tambora, spre exemplu, a scăzut temperaturile medii globale cu cel puțin un grad Celsius. Totodată, există dovezi că uriașa erupție Samalas din Indonezia din 1257 ar fi putut contribui la declanșarea „Micii Epoci de Gheață”, o perioadă care a durat sute de ani.

Există, de asemenea, indicii că erupțiile masive pot afecta precipitațiile, uscând sistemele musonice, inclusiv cele din Africa și Asia. „Musonul are loc vara pentru că pământul se încălzește mai repede decât oceanul”, a spus Robock. O erupție vulcanică uriașă poate perturba diferența de temperatură dintre cele două.

„O lume mai instabilă”, spun oamenii de știință

Înțelegerea impactului erupțiilor masive din trecut este vitală, dar cert este că următoarea va avea loc într-o lume mult mai caldă decât în vremurile în care omenirea nu consuma cantități atât de mari de petrol, cărbune și gaz.

„Este o lume mai instabilă acum”, a spus Michael Rampino, profesor la NYU, care investighează legătura dintre erupțiile vulcanice și schimbările climatice. „Efectele ar putea fi chiar mai grave decât am văzut în 1815.”

În ceea ce poate părea contraintuitiv, o lume mai caldă poate însemna că erupțiile vulcanice masive au un efect de răcire mult mai important.

Asta se întâmplă din pricina faptului că formarea particulelor de aerosoli și mișcarea lor sunt „dependente de climă”, a spus Thomas Aubry, om de știință în vulcanologie fizică la Universitatea din Exeter.

Pe măsură ce lumea se încălzește, viteza cu care aerul circulă în atmosferă crește, ceea ce înseamnă că particulele de aerosoli sunt dispersate mai repede și au mai puțin timp să se mărească, a spus Aubry. Aerosolii mai mici pot împrăștia lumina soarelui mai eficient decât cei mari, ceea ce înseamnă că efectul de răcire va fi mai mare.

Oceanele pot juca și ele un rol. Pe măsură ce suprafața oceanului se încălzește, deasupra se află un strat de apă mai ușoară și mai caldă ce acționează ca o barieră pentru amestecul între straturile de mică adâncime și cele adânci. Acest lucru poate însemna că erupțiile răcesc în mod disproporționat stratul superior al oceanului și atmosfera de deasupra acestuia, a spus Stoffel.

Schimbările climatice ar putea afecta și sistemele vulcanice în sine. Topirea gheții poate duce la sporirea erupțiilor, deoarece dispariția ei scade presiunea, ceea ce poate permite magmei să crească mai rapid.. Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că precipitațiile extreme – cauzate de schimbările climatice – se pot infiltra adânc în pământ, unde pot reacționa cu magma pentru a declanșa o erupție, a spus Aubry.

Impactul unei erupții masive asupra lumii

Pe măsură ce lumea se confruntă cu încălzirea globală, o perioadă de răcire ar putea suna pozitiv. Oamenii de știință spun însă că opusul este adevărat.

În primul rând, ar fi impactul imediat. Se estimează că 800 de milioane de oameni trăiesc la aproximativ 60 de mile de un vulcan activ; or, o erupție masivă ar putea mătura un întreg oraș. Campi Flegrei, de exemplu, a dat semne de agitație și se află chiar la vest de orașul italian Napoli, unde trăiesc aproximativ un milion de oameni.

Pe termen mai lung, impactul ar putea fi cataclismic. O scădere a temperaturii de un grad Celsius poate părea minoră, dar este o medie. „Dacă ne uităm la anumite regiuni, impactul va fi mult mai mare”, a spus May Chim, specializat în știința Pământului la Universitatea din Cambridge.

Okmok din Alaska, care a erupt în anul 43 î.Hr. – anul după ce Iulius Caesar a fost asasinat – ar fi putut răci părți din sudul Europei și nordul Africii cu până la 7 grade Celsius.

Vremea mai rece, mai puțină lumină solară și ploile schimbătoare ar putea afecta mai multe coșuri de grâne simultan, inclusiv SUA, China și Rusia, lovind securitatea alimentară globală și putând declanșa tensiuni politice sau chiar război, potrivit unei analize recente a asigurătorilor Lloyd's.

Bilanțul uman și economic ar fi unul însemnat. Într-un scenariu extrem, similar cu Tambora, pierderile economice ar putea ajunge la peste 3,6 trilioane de dolari doar în primul an, a calculat Lloyd's.

În plus, răcirea nu ar oferi o asigurare față de schimbările climatice; în câțiva ani, planeta ar urma să revină la starea inițială.

Următoarea erupție ar putea avea loc oriunde. Există zone pe care oamenii de știință le urmăresc, inclusiv Indonezia, una dintre regiunile cele mai active din punct de vedere vulcanic ale planetei, dar și Yellowstone, în vestul SUA, care nu a mai avut o erupție de amploare de sute de mii de ani.

„Dar unde urmează și când – este încă imposibil de prezis”, a spus Stoffel.

Erupțiile vulcanice masive nu pot fi prevenite, dar există modalități de pregătire, a adăugat Stoffel, care a cerut experților să evalueze scenariile cele mai defavorabile, să efectueze teste de stres și să vină cu planuri: totul, de la evacuări la eforturile de ajutor și asigurarea rezervelor de alimente.

În timp ce unii ar putea spune că probabilitatea unei erupții masive este încă mică, nu este totuși nulă, a spus Stoffel, iar în prezent lumea nu este pregătită pentru consecințele pe care le-ar declanșa. „Abia începem să ne facem o idee despre ce s-ar putea întâmpla.”