Reţelele de socializare: dependenţă şi dezintoxicare. Cele opt semne ale dependenţei

Verificarea continuă a conturilor de e-mail şi utilizarea reţelelor sociale pot crea o dependenţă mai puternică decât cea cauzată de fumat sau de consumul băuturilor alcoolice.

Din ce în ce mai mulţi oameni preferă să îşi actualizeze statusul pe Facebook decât  să facă sex. Aceasta este concluzia unui studiu recent efectuat de cercetătorii americani din cadrul Universităţii Chicago. Persoanele care stau mult timp pe internet devin dependente de reţelele de socializare. Acest viciu este mai periculos decât fumatul şi consumul de băuturi alcoolice, conform dr. Wilhelm Hofmann, coordonatorul studiului. La experiment au participat 205 voluntari, cu vârste cuprinse între 18 şi 85 de ani. Aceştia au fost întrebaţi de şapte ori pe zi, timp de o săptămână, care sunt principalele lor preocupări. Rezultatele au arătat că nevoia de conectare la reţelele sociale, la conturile de e-mail şi la informaţii profesionale este cea mai importantă, după somn şi recreere. Ţigările şi alcoolul  sunt mai scumpe şi, din acest motiv, mai puţin accesibile decât reţelele de socializare, conform studiului publicat de news.discovery.com.
 „Utilizatorii  de internet rezistă mai greu tentaţiei de conectare la reţelele sociale, chiar dacă ar vrea să se abţină, din cauză că sunt accesibile. În plus, costurile sunt minime, comparativ cu celelalte vicii care afectează sănătatea“, a declarat Wilhelm Hofmann pentru publicaţia „The Guardian“.

Obsesie contagioasă

Utilizarea reţelelor de socializare a devenit un fenomen global. Aproape două treimi dintre adulţi recunosc că folosesc zilnic cel puţin una din platformele disponibile, precum Facebook sau Twitter, conform datelor Centrului de Cercetare Pew (SUA). 
O altă cercetare, efectuată de această dată de compania SilkRoad, specializată în eficientizarea performanţei angajaţilor, arată că din ce în ce mai multe persoane dedică mare parte din timpul  pe care îl petrec la locul de muncă socializării pe internet. Această tendinţă este încurajată şi de faptul că, în ultimii ani, companiile nu mai blochează accesul la reţelele sociale în timpul programului. Conform statisticilor, aproximativ 40% din angajatori permit utilizarea reţelelor sociale fără restricţii, în timp ce mai puţin de 30% din companii blochează complet accesul angajaţilor. La nivel mondial, numărul organizaţiilor care restricţionează accesul la reţele de socializare online a scăzut cu aproximativ 10% în fiecare an. Jumătate din totalul acestora considerând că productivitatea angajaţilor creşte dacă au acces nelimitat la internet. Accesul la reţelele sociale este încurajat şi de dispozitivele mobile de conectare (telefoane, tablete). „Am 3.974 de prieteni, sigur că nu îi cunosc pe toţi, dar am preferinţe comune cu ei şi am setat listele astfel încât doar cei apropiaţi să aibă acces la tot ce postez. Dacă sunt offline două ore, am peste 50 de notificări ale activităţii prietenilor când mă conectez”, a explicat Laura, care se autointitulează utilizatoare profesionistă de Facebook.

Twitter, cel mai accesat la job

Statisticile arată că, în timpul orelor de program, cei mai mulţi angajaţi folosesc Twitter (69%), mai mulţi decât cei care se conectează la Facebook (65%) şi LinkedIn (51%), conform unui sondaj care a inclus răspunsurile a 1.100 de voluntari.

Nivel de dependenţă

Cercetătorii din cadrul Departamentului de Ştiinţe Psiho-sociale al Universităţii Bergen, din Norvegia, au identificat o modalitate prin care pot determina efectul reţelelor sociale asupra utilizatorilor. Pentru a diagnostica gravitatea dependenţei, cercetătorii au avut în vedere şase criterii: timpul pe care îl petrec utilizatorii gândindu-se la Facebook sau plănuind să acceseze site-ul şi nevoia acută de a folosi reţeaua de socializare. De asemeneea, nivelul dependenţei a fost „măsurat“ şi  în funcţie de încercările de a reduce timpul petrecut online. Sentimentele de nelinişte pe care le creează restricţionarea accesului la Facebook a fost un alt criteriu studiat, alături de utilizarea excesivă a reţelelor, care au un impact negativ asupra calităţii studiilor şi a muncii.
După ce au chestionat 400 de studenţi, cercetătorii au concluzionat că subiecţii care răspund „des“ sau „foarte des“ la mai mult de patru dintre aceste criterii sunt dependenţi de Facebook. Concluziile au fost că tinerii şi femeile sunt mai expuşi riscului de dependenţă, precum şi oamenii care au probleme legate de somn. „Oamenii nervoşi şi nesiguri folosesc mai mult Facebook, probabil pentru că le este mai uşor să comunice astfel decât faţă în faţă“, spune Cecilie Schou Andreassen, psiholog în cadrul Universităţii Bergen. Facebook are 955 de milioane de utilizatori activi. Dintre aceştia,  peste 500 de milioane sunt online zilnic.

8 semne că eşti dependent

„Drogurile“ online

În funcţie de reţelele accesate, specialiştii au efectuat următoarea clasificare: 
·    Dependenţa de cybersex - utilizarea excesivă a pornografiei pe internet şi accesarea site-urilor de videochat
·    Depedenţa de relaţii virtuale - prietenii virtuali devin mai importanţi decât relaţiile cu familia şi prietenii din viaţa de zi cu zi
·    Obsesia internetului - manifestată la  utilizatorii aplicaţiilor online, de la jocuri  la tranzacţii
·    Supraincărcarea cu informaţii - caracterizată prin  accesarea compulsivă a site-urilor şi motoarelor de căutare
·    Dependenţa de computer - utilizarea obsesivă a aplicaţiilor şi jocurilor offline (Solitaire sau Minesweeper, de exemplu)

Paşii „vindecării“

Dependenţa, în general, este definită ca implicarea într-o activitate care poate fi plăcută, dar a cărei folosire compulsivă deteriorează activităţile cotidiene, relaţiile şi chiar sănătatea, conform publicaţiei  „Psychology Today“. Acest lucru se poate întâmpla şi prin folosirea excesivă a reţelelor de socializare, care „scutcircuitează“ comportamentul utilizatorilor fără ca aceştia să fie conştienţi.  Metoda propusă de psihologi pentru a testa dacă accesarea reţelelor de socializare s-a transformat în dependenţă constă în evaluarea sentimentelor în legătură cu acestea. Persoanele care îşi verifică activitatea prietenilor pe Facebook înainte de a se ridica din pat dimineaţa sau care postează pe Twitter că au o întâlnire chiar în timpul cinei romantice, de exemplu, pot considera că acestea sunt „simptome“ ale dependenţei. Chiar dacă nu postează, dar se gândesc la asta în timpul activităţilor din „viaţa reală“, utilizatorii trebuie să-şi evalueze relaţia pe care o au cu reţelele sociale, spun specialiştii. Vestea bună, spun psihologii, este că dependenţa poate fi tratată. Primul pas în cura de dezintoxicare îl reprezintă conştientizarea tulburării de către persoana în sine. Acesta este şi momentul în care utilizatorul compulsiv al reţelelor sociale încearcă să reducă timpul petrecut online, chiar dacă, la început, poate eşua şi reveni în faţa ecranului,  explică psihologii din cadrul Universităţii Chicago. Dorinţa de conectare este greu de stăpânit, socializarea fiind una din nevoile cele mai resimţite de oameni, spun sociologii.

Interacţiuni dozate

Odată conştientizată dependenţa de socializarea în mediul virtual, următoarea etapă de dezintoxicare este de a măsura gravitatea problemei, fără a ceda tentaţiei de victimizare. Pentru a prelua controlul asupra acţiunilor proprii, unul din cele mai bune lucruri pe care le poate face dependentul de Facebook sau de  Twitter este să monitorizeze cât timp petrece online. Specialiştii sugerează chiar programarea „dozelor“ de interacţiuni virtuale. Pentru a nu depăşi timpul alocat, trebuie îndepărtate tentaţiile: aplicaţii ca Tweetdeck trebuie şterse, spun ei. Şi înlocuirea alarmei de pe smartphone cu un ceas deşteptător poate ajuta.

Ajutor din partea familiei

 „De obicei, părinţii sunt cei care vin să ceară ajutor specializat în această problemă, îngrijoraţi pentru copiii lor care petrec «exagerat de mult timp» în faţa calculatorului“, spune Irma Kirschner, psiholog. Gradul de dependenţă variază însă de la o persoană la alta, la fel cum şi renunţarea potae fi mai uşoară pentru unii decât pentru alţii. „Persoanele care consideră că trebuie să se desprindă de această pasiune bolnăvicioasă ar trebui să se implice în activităţi din viaţa reală şi să fie sprijinite de membrii familiei şi de prieteni“, a concluzionat psihologul.