Reclame uitate din vremea lui Antonescu rezista eroic pe blocuri din centrul Capitalei

In Bucurestiul interbelic reclamele si panourile publicitare se gaseau la orice colt de strada. Reclama se facea la orice: la aparate foto Kodak, pasta de dinti "Chlorodont", bere Azuga, galeriile

In Bucurestiul interbelic reclamele si panourile publicitare se gaseau la orice colt de strada. Reclama se facea la orice: la aparate foto Kodak, pasta de dinti "Chlorodont", bere Azuga, galeriile Lafayette, pantofii Tretorn, la prajiturile fratilor Capsa, compoturile Stirbey sau la panzaria, sosonii si confectiunile superbe de la magazinul Furnica, din strada Carol nr. 72. Producatorii prindeau anunturile de cladiri ori lipeau biletele pe geamurile tramvaielor, dand Micului Paris un aer pitoresc. Reclamele de acum sase decenii s-au pastrat pana in zilele noastre. Una dintre ele - "La vulturul de mare cu pestele in gheare" - e situata pe o cladire inalta din spatele magazinului "Cocor". Tot in apropiere, trecatorii mai pot deslusi, pe un zid ros de vreme, o reclama din anii '40 la automobilele "Citroen". Desenul abia se mai vede. Un locatar de la etajul unu al cladirii isi aminteste: "Eu locuiesc aici de 50 de ani. Era aici cand m-am mutat si stiu ca fusese pictata pe vremea lui Antonescu. Din punctul meu de vedere, toate reclamele astea vechi sunt niste capodopere. Trebuiau conservate, pentru ca ele fac parte din trecutul Bucurestiului. Pacat ca nimanui nu-i pasa, nu vedeti ca se darama casele pe noi?" Daca mergi pe Lipscani, iarasi te intalnesti cu istoria. Anunturi din alte timpuri, abia vizibile pe caramida mancata de ani, te conduc in lumea bunicilor si strabunicilor nostri. Alaturi de putinele reclame interbelice ramase pe cladirile bucurestene gasim si anunturi puse pe acoperisuri in anii '60. In Piata Romana, pe un bloc sta reclama la emailuri de calitate superioara: Inol, Durol, Ideal - produse ale Uzinei Chimice "Sinteza-Oradea". Batute de vanturi si ploi, aceste anunturi metalice din vremurile de trista amintire privesc cu jind, parca, la panourile luminoase si moderne de pe blocurile vecine. Unii locatari sunt de parere ca aceste reclame vechi care troneaza inca pe unele cladiri din centru ar trebui demontate si duse la fier vechi. altii, mai nostalgici, dimpotriva, vor ca ele sa fie restaurate, pentru ca le amintesc de tinerete sau de copilarie. Pana sa faca cineva ceva in acest sens, reclamele interbelice si cele din timpul "marilor realizari" sunt inca vii. Prezenta lor, chiar si ruginita, este o dovada clara ca sufletul (comertului) traieste si dupa moarte.