Dr. Ramona Spulber, MedLife: „Medicina nu este doar o profesie, ci un scop în sine”

Într-un univers medical tot mai tehnologizat, empatia și dedicarea autentică par să devină o raritate. Dar dr. Ramona Spulber, medic primar obstetrică-ginecologie la MedLife, reușește să le ofere pacientelor sale nu doar soluții medicale, ci și încredere, empatie și echilibru.     

 „Femeile care vin la medic nu au nevoie doar de expertiză, ci și de înțelegere, sprijin și comunicare sinceră. Un ginecolog bun știe să asculte, să încurajeze și să construiască un mediu sigur în care pacientele să se simtă confortabil”, e de părere dr. Ramona Spulber care încă din copilărie și-a dorit să devină medic.

Fascinația pentru medicină a fost mereu prezentă, dar pe măsură ce a crescut, dr. Ramona Spulber a realizat cât de mult o atrage ideea de a contribui la sănătatea și bunăstarea oamenilor. „Inițial am fost atrasă de pediatrie, deoarece am simțit o conexiune specială cu copiii și dorința de a le oferi îngrijire și protecție. Cu timpul, însă, am descoperit că obstetrica-ginecologia îmbină această vocație cu aspecte complexe ale sănătății femeii, oferindu-mi oportunitatea de a ghida și sprijini pacientele în momente cheie ale vieții lor”, a mărturisit dr. Ramona Spulber.

Alegerea acestei specialități a fost un proces natural în care tânăra a înțeles că îngrijirea femeilor și susținerea lor în perioada sarcinii, dar și prevenirea și tratamentul diverselor afecțiuni reprezintă domeniul în care poate face cu adevărat diferența. „Pentru mine medicina nu este doar o profesie, ci un scop în sine – acela de a asigura sănătate, încredere și speranță pacientelor mele”, a spus medicul ginecolog.

Ginecologia modernă și provocările actuale

Cu o experiență vastă și o abordare centrată pe pacient, dr. Spulber tratează afecțiuni dintre cele mai diverse: de la infecții uro-genitale până la cazuri complexe de sarcini cu risc sau patologii ginecologice severe, precum endometrioza sau fibroamele uterine. „Cele mai comune afecțiuni ginecologice sunt: infecțiile uro-genitale (vaginite, BTS, infecții urinare, HPV), tulburări ale ciclului menstrual (menoragii, menometroragii, dismenoree), sindromul ovarelor micropolichistice (SOP), tumori benigne genitale (chisturi ovariene, fibroame uterine), endometrioza, tulburări periclimacterice, infertilitate”, a precizat medicul, care admite că în ultimii ani tipologia cazurilor s-a modificat semnificativ sub influența stilului de viață, a stresului și a accesului la educație medicală. Diagnostice precum sindromul ovarelor polichistice, infecțiile cu HPV sau endometrioza sunt din ce în ce mai frecvente și necesită o abordare atentă, personalizată și informată.

„M-am confruntat cu câteva situații care s-au dovedit a fi cazuri dificile, fiecare cu propriile provocări specifice. Unele dintre cele mai speciale situații au fost cele în care pacienta se confruntă cu un diagnostic complex sau circumstanțe medicale deosebite. În astfel de situații am investit nu doar cunoștințele și experiența mea, ci și multă răbdare, meticulozitate și empatie, fiind alături de pacientele mele pe tot parcursul procesului de vindecare. Pentru mine, fiecare caz este o responsabilitate personală, analizând cu atenție toate posibilitățile și colaborând îndeaproape cu echipa medicală pentru a găsi cele mai bune soluții. Reușita acestor cazuri a fost rezultatul unei implicări profunde și a dorinței continue de a oferi pacientelor șansa la o viață sănătoasă. Fiecare caz rezolvat cu succes este o confirmare că medicina este mai mult decât o profesie, este o misiune”, a explicat dr. Spulber.

Fibromul uterin – un diagnostic frecvent, adesea ignorat

Fibromul uterin, cunoscut în termeni medicali și sub denumirile de leiomiom sau miom uterin, este foarte comun, fiind diagnosticat la aproximativ 40% până la 80% dintre femei, în special în intervalul de vârstă 30–50 de ani. Fibromul uterin este o formațiune tumorală benignă alcătuită din fibre musculare și țesut conjunctiv. Acesta se dezvoltă fie pe suprafața uterului, fie în interiorul acestuia și este cea mai frecventă formă de tumoră necanceroasă întâlnită la femei.

„Fibromul uterin este o patologie ginecologică ce afectează un procent semnificativ din populația feminină în special în perioada reproductivă. Se estimează că 70-80% dintre femei cu vârsta peste 30 ani de ani dezvoltă fibroame uterine pe parcursul vieții, însă multe dintre acestea sunt asimptomatice și nu necesită tratament. Dar pot fi și cazuri simptomatice care trebuie să alerteze pacientele”, a explicat dr. Ramona Spulber.

Structura unui fibrom poate varia – de la un singur nodul izolat până la grupuri de noduli, care pot avea dimensiuni extrem de diferite, de la câțiva milimetri până la peste 20 de centimetri în diametru sau chiar mai mult. Deși adesea asimptomatic, fibromul poate cauza menstruații abundente, dureri pelvine chiar și în afara menstruației, dureri de spate, creșterea în volum a abdomenului, dispareunie (dureri în timpul actului sexual), probleme urinare de genul urinări frecvente sau dificultăți în golirea completă a vezicii urinare cauzate de presiunea fibromului exercitată asupra vezicii, afectarea tranzitului intestinal (constipație) și complicații în sarcină.

Deși cauza exactă nu este pe deplin cunoscută, cei mai important factori inciminați sunt cei genetici și hormonali (estrogenii și progesteronul). În general, fibroamele cresc lent și sunt asimptomatice, dar în anumite condiții cum ar fi sarcina sau perimenopauza ele pot evolua rapid și pot cauza complicații. „În unele cazuri pot afecta și fertilitatea, crescând riscul de avort sau complicații în sarcină. Ele pot influența activitatea fizică și starea psihică a pacientei”, a subliniat dr. Spulber.

Ecografia transvaginală, eficientă în detectarea chisturilor ovariene

De cele mai multe ori inofensive, chisturile ovariene, acele formațiuni pline cu lichid care se dezvoltă pe ovare și dispar de la sine de la o menstruație la alta, aduc femeile la ginecolog. Majoritatea femeilor vor avea un chist ovarian la un moment dat în perioada de reproducere. Acestea pot apărea și în premenopauză sau în postmenopauza și pot varia foarte mult în dimensiune, de la 2,5 cm până la chisturi gigant. „Gestionarea chisturilor ovariene constă în monitorizare medicală prin ecografii regulate, tratament medicamentos (contraceptive orale combinate) ce poate fi eficient în tratarea lor și în prevenirea recidivelor, intervenție chirurgicală dacă chistul are dimensiuni mari, dacă provoacă simptome severe sau dacă suspicionăm malignitate. Ecografia transvaginală este o metodă mai eficientă decât ecografia abdominală fiind utilă în detectarea formațiunilor mici și ale modificărilor subtile a țesuturilor pelvine. Aceasta identifică tipul de chist (funcțional, endometriozic, dermoid), evaluează dimensiunea, structura chisturilor ajutând la diferențierea dintre formațiunile benigne și cele cu suspiciune de malignitate ce necesită investigații suplimentare. La fel și în cazul fibroamelor uterine acest tip de ecografie este utilă în detectarea localizării și numărul acestora în uter, apreciază dimensiunea și impactul fibroamelor asupra organelor din jur. Ecografia ajută la monitorizarea patologiilor ginecologice, planificarea tratamentului medicamentos sau chirurgical în funcție de caz”, a afirmat medicul.

Alte investigații care pot detecta chistul ovarian sunt examenul CT (computer tomograf), scanarea RMN (folosind un dispozitiv cu câmpuri magnetice care examinează țesuturile interioare ale organelor interne), CA125 (un test de sânge, marker tumoral pentru screeningul de cancer ovarian).

Sarcina – o perioadă ce necesită grijă, sprijin și monitorizare constantă

„A fi un bun ginecolog înseamnă să știi să asculți, să comunici, să oferi sprijin real. Pacientele nu au nevoie doar de tratamente, ci și de siguranță și încredere”, crede dr. Spulber, iar atunci când vine vorba despre gravide suportul emoțional în sarcină este extrem de important, pe lângă controalele periodice și testele genetice și medicale.

Pașii esențiali în monitorizarea corectă a sarcinii sunt:

·        Confirmarea ecografică a sarcinii după un test de sarcină pozitiv.

·        Vizite prenatale regulate pentru monitorizarea dezvoltării fătului și identificarea eventualelor riscuri.

·        Consilierea privind: nutriția echilibrată din timpul sarcinii, evitarea factorilor de risc (alcool, tutun, droguri, medicamente nepermise), reducerea stresului și a factorilor externi nocivi și adoptarea unei activități fizice adaptate și recomandarea de cursuri prenatale ce pregătesc gravida din punct de vedere psihic pentru naștere.

·        Analize medicale pentru identificarea infecțiilor și screeninguri genetice pentru anomalii cromozomiale.

În monitorizarea corectă a sarcinii, în primul trimestru anumite investigații sunt foarte importante pentru identificarea eventualelor riscuri și asigurarea unei evoluții firești a sarcinii. Acestea sunt:

·        Analize de sânge și urină (HLG, glicemia, funcția hepatică, renală, prezența infecției).

·        Determinarea grupei de sânge și a RH-ului importante pentru identificarea și prevenirea incompatibilității de grup și Rh între mamă și făt.

·        Screening pentru boli infecțioase (HIV, hepatita B, hepatita C, sifilis, toxoplasmoza, rubeola, CMV, herpes, varicela).

·        Morfologia fetală de prim trimestru.

·        Teste genetice ca dublu test, NIPT, amniocenteză, biopsia de vilozități coriale pentru detectarea anomaliilor cromozomiale.

„Din punctul meu de vedere, nașterea este reușită când mama se simte în siguranță, sprijinită, implicată și informată, atunci când acest act se desfășoară natural, firesc, fără complicații. Această reușită poate fi influențată de mai mulți factori precum pregătirea fizică și emoțională prenatală a mamei, sprijinul medical și recuperarea postnatală. Rolul nostru este nu doar să tratăm, ci să susținem, să informăm, să ascultăm”, spune medicul.

O poveste marcantă din cariera sa este cea a unei paciente cu o sarcină complicată cu risc major, încheiată cu succes în ciuda unei intervenții de urgență cu histerectomie – o decizie grea, dar salvatoare. „Placenta era anormal inserată, asociată cu o sângerare continuă, ce ridica semne de întrebare asupra evoluției sarcinii și asupra șanselor unui final optimist. Totuși, femeia era de o credință profundă și o disciplină remarcabilă. Convingerile ei, manifestate în direcția propusă de mine ca medic curant, au creat un mediu plin de încredere definit prin echilibru între speranță și efortul susținut de a naviga împreună această situație dificilă. Am definit fiecare moment al sarcinii, am analizat cu profesionalism și am identificat cele mai bune soluții pentru gravidă și bebelușul ei. Împreună am colaborat în vederea implementării fiecărei decizii medicale luate până în momentul în care a fost necesară intervenția prin cezariană. Chiar și în această ultimă etapă a actului medical complicațiile nu au întârziat să apară, astfel că sângerarea masivă a impus luarea unei decizii dificile și dramatice asumată: histerectomia - îndepărtarea uterului; decizie care însă i-a salvat viața, iar astăzi are șansa de a se bucura alături de copilul ei”, a povestit medicul.

Medicul și omul din spatele halatului

Dr. Ramona Spulber este un exemplu de profesionalism și dăruire în medicina românească. „Reușita nu vine doar din tratamente corecte, ci din implicare profundă, empatie și colaborare cu pacientele mele”, mărturisește medicul ginecolog, pentru care echilibrul dintre viața profesională și cea personală este un pilon esențial. Își planifică riguros timpul, citește, se plimbă în natură și petrece momente de calitate cu familia. Valorile personale – punctualitatea, responsabilitatea și empatia – sunt cele care i-au conturat drumul profesional. Pentru dr. Ramona Spulber, medicina nu este doar despre diagnostic și tratament. Este despre oameni, încredere, sprijin și echilibru. Cu o abordare empatică și un profesionalism solid, ea rămâne alături de paciente nu doar ca medic, ci ca partener de drum – în momentele lor de vulnerabilitate, dar și în clipele de speranță.