Dr. Matei Mandea, MedLife: „Chiar dacă ficatul nu doare, asta nu înseamnă că nu cauzează probleme!”
0Pentru cei mai mulți dintre noi bolile de ficat se reduc la hepatitele virale sau la efectele consumului de alcool. Însă, există un grup foarte variat de boli care afectează ficatul în diferite moduri.
„Bolile hepatice cronice, în afară de cele virale, au probabil și o componentă genetică. Aceasta este mai bine cunoscută sau mai puțin cunoscută în diferite afecțiuni”, explică dr. Matei Mandea, hepatolog și gastroenterolog la MedLife.
Unele afecțiuni hepatice pot apărea din cauza unui stil de viață dezechilibrat – alimentație nesănătoasă, sedentarism, stres. Boala Hepatică Steatozică Metabolic Asociată (MASLD) este una dintre ele, „probabil cea mai frecventă afecțiune hepatică și nu doar în România, ci în întreaga lume”, a precizat medicul Matei Mandea.
O treime din populație suferă de ficat gras non-alcoolic
MASLD (Metabolic Dysfunction‐Associated Steatotic Liver Disease) cunoscută anterior ca NAFLD (Non-Alcoholic Fatty Liver Disease sau Boala hepatică grasă non-alcoolică), în limbaj popular ficat gras non-alcoolic, afectează aproximativ 30,2% din populația globală. Alte estimări situau prevalența acesteia la 32,4% și incidența generală de 46,9 cazuri noi la 1000 de persoane pe an.
Potrivit hepatologului Mandea, MASLD se datorează în principal alimentației nesănătoase, bogate în grăsimi, dulciuri, zahăr; consumului de băuturi îndulcite (cu zahăr sau îndulcitori), fumatului, alimentelor ultra-procesate (bogate în aditivi alimentari) și lipsei fructelor, legumelor, semințelor, a cărnii slabe (bogată în proteine, săracă în grăsime). Consumul insuficient de apă, în condițiile în care ar trebui să bem zilnic 2 litri de lichide, respectiv prea puțină mișcare (minim 30 minute în fiecare zi de efort fizic, care să ne facă să transpirăm, să creștem pulsul peste 110-120 bpm) pot contribui la apariția MASLD. „Această afecțiune duce la hepatită cronică (prin steatoză hepatică și steatohepatită) și la ciroză hepatică, asociind pe parcurs obezitate, diabet zaharat, sindrom metabolic”, a precizat dr. Matei Mandea.
Alcoolul dăunează grav ficatului!
O altă afecțiune frecventă, pe care unii autori o includ la MASLD, este legată de consumul de băuturi alcoolice și poartă numele de Boala hepatică legată de alcool (ALD).
„Din păcate, România este țara europeană care are printre cele mai mare consumuri de băuturi alcoolice (bere, vin, țuică, alte băuturi tari). Aceasta este o cauză foarte frecventă de ciroză hepatică și indicație pentru transplant hepatic. Organizația Mondială a Sănătății spune că orice cantitate de alcool consumată este toxică pentru organism”, a subliniat medicul, în opinia căruia nu este bine să consumăm băuturi alcoolice.
„Dar dacă vrem să consumăm băuturi alcoolice, este important să fim moderați (să nu consumăm în exces), să evităm băuturile concentrate în alcool și să nu uităm să avem pauze (cu cât mai lungi, cu atât mai bine) între episoadele de consum, împreună cu o dietă alimentară sănătoasă și efort fizic în fiecare zi. Nu putem aprecia care ne este limita de la care începem să avem o afecțiune hepatică datorată consumului de alcool și alimente nesănătoase”, a atras atenția hepatologul.
Boala hepatică legată de alcool (ALD) afectează aproximativ 4,8% din populația generală și este responsabilă de aproximativ 5.3% din totalul deceselor. Deși procentul poate părea mic, consecințele sunt grave, ciroza și bolile hepatice cronice provocate de alcool generează anual decese.
Testele genetice sunt esențiale în bolile hepatice rare
Predispoziția genetică joacă un rol important în anumite boli precum: tulburările metabolice cu acumulare de fier sau de cupru, bolile denumite Hemocromatoza, respectiv Boala Wilson.
„În bolile care afectează metabolismul biliar (al pigmenților biliari), componenta genetică este importantă pentru stabilirea diagnosticului, cum sunt Sindromul Gilbert, Sindromul Crigler Najjar, Sindromul Rotor sau Sindromul Dubin Johnson. În bolile colestatice (afectarea căilor biliare), componenta genetică este posibilă însă este mai puțin importantă în cazul Colangitei Sclerozante Primitive sau Colangitei Biliare Primitive, pentru că nu avem o mutație clar cunoscută ca având o implicație semnificativă clinic. Dar există alte afecțiuni, unde diagnosticul are o componentă genetică, de exemplu Sindromul de Colestază Intrahepatică Familială Progresivă (PFIC) sau Sindromul de Colelitiază asociată fosfolipidelor scăzute (LPAC). Aceste afecțiuni pot fi moștenite în cadrul familiei, iar rudele de sânge ale pacienților afectați ar trebui testați dacă medicul are o suspiciune de diagnostic”, a precizat dr. Matei Mandea.
Pentru unele dintre aceste afecțiuni rare, testele genetice sunt esențiale. „Sunt afecțiuni al căror diagnostic depinde de testarea genetică în mare parte și atunci când suspiciunea este înaltă, acestea trebuie recomandate”, a precizat medicul hepatolog.
Acesta a atras atenția că: „ele nu trebuie recomandate prea devreme în cadrul procesului de diagnostic, atunci când nu avem o suspiciune foarte înaltă, pentru că sunt costisitoare, iar impactul ar putea să nu fie cel dorit. De exemplu, am putea identifica prezența unei mutații care să nu fie manifestă clinic și care doar să arate o posibilă susceptibilitate, dar să nu ne ajute la diagnostic; sau am putea pune diagnosticul, dar fără să avem ulterior un beneficiu din punct de vedere al unui tratament”. Cu alte cuvinte, un test genetic nu se face „ca să știm”, ci doar atunci când poate schimba tratamentul sau evoluția bolii.
Afecțiuni autoimune hepatice subdiagnosticate și greu de gestionat
Dr. Mandea face și cercetare medicală și se ocupă de boli autoimune hepatice rare și dificile. Una dintre ele este Colangita Sclerozantă Primitivă care afectează căile biliare și care, netratată, poate duce la ciroză sau cancer hepatic.
„Este probabil și cel mai greu de manageriat pentru medic și pacient”, mărturisește hepatologul. Diagnosticul se pune la un pacient care prezintă sindrom de colestază biochimică (fosfatază alcalină și/sau GGT crescute), neexplicată de altceva și care prezintă modificări ale căilor biliare vizualizate pe examenul RMN cu secvență ColangioRMN sau are modificări specifice ale examenului de biopsie hepatică. „La acest moment nu există un tratament direct, țintit pentru această boală. Însă este o afecțiune rară și probabil subdiagnosticată în România”, a spus medicul, care a semnalat că această boală se poate asocia cu alte afecțiuni hepatice autoimune, cel mai frecvent cu Hepatita Autoimună, dar și cu Colangita Biliară Primitivă, cu care este adeseori confundată ca diagnostic.
„Am avut ocazia la MedLife să stabilim diagnosticul de Colangită Biliară Primitivă (mai frecvent), Colangită Sclerozantă Primitivă și de Hepatită Autoimună. În procesul de diagnostic este o întreagă echipă implicată, având nevoie de medic radiolog, de analize de laborator, medic anatomopatolog, medic endocrinolog și medic gastroenterologie-hepatologie pentru gestionarea cazurilor”, a mărturisit dr. Matei Mandea.
Potrivit specialistului, aceste boli, chiar dacă nu sunt atât de frecvente, afectează în jur de 3-4000 de cazuri în toată țara. Dar nu sunt încă suficient și eficient diagnosticate.
Ficatul, organul tăcut
Mulți oameni cred că durerea în partea dreaptă a abdomenului semnalează probleme hepatice. „Este foarte frecventă această idee. Mulți pacienți care se prezintă pentru efectuarea unei ecografii abdominale sau pentru consult hepatologic consideră că, datorită durerii în partea superioară dreaptă a abdomenului, au probleme cu ficatul. Este bine că fac acest lucru, că vin pentru un control de rutină. Însă trebuie știut că cel mai frecvent ficatul nu doare. Afecțiunile hepatice se manifestă prin oboseală, iar mai rar prin durere în partea dreaptă, icter (îngălbenire), mâncărimi (prurit), greață, vărsături. Durerea abdominală în partea dreaptă se poate datora cel mai frecvent meteorismului abdominal, prin acumularea de gaze la nivelul unghiului hepatic al colonului, apoi unor probleme ale colecistului (litiaza veziculară sau „pietre la fiere” în limbaj popular), litiaza renală, discopatie vertebrală (care este probabil mai frecventă decât afecțiunile biliare). Dar dacă ficatul nu doare asta nu înseamnă că nu cauzează probleme și că nu trebuie să avem grijă de el și să îl monitorizăm”, a subliniat medicul.
Oboseala cronică este probabil cel mai des simptom asociat afecțiunii hepatice. Dar el este nespecific și se poate asocia cu o multitudine de afecțiuni (cardiace, renale, surmenaj, reumatologice). „Îl putem asocia cu o afecțiune hepatică atunci când avem modificări ale analizelor hepatice, modificări ecografice, dar pentru acest lucru este nevoie, în primul rând, de analize de sânge uzuale (setul anual) și ecografie abdominală”, a precizat dr. Mandea.
„Nu cazurile sunt memorabile, ci oamenii cu care interacționez!”
De-a lungul carierei sale, medicul a întâlnit numeroase cazuri care i-au rămas în minte, unele având caracteristici similare. „Cele mai frecvente sunt cele legate de afecțiunile metabolice, în care ambii parteneri au un stil de viață comun: aceeași alimentație, același nivel de efort fizic și stres, însă componenta genetică diferă, influențând toleranța și răspunsul la factorii de mediu. De exemplu, ambii pot fi consumatori de alcool și sedentarismul poate fi comun, dar unul dintre ei poate dezvolta ciroză hepatică și insuficiență hepatică, în timp ce celălalt prezintă doar o fibroză hepatică ușoară. Nu este vorba de o competiție sau de cine are un comportament mai nesănătos, ci, dimpotrivă, cuplurile ar trebui să se susțină reciproc pentru un stil de viață sănătos, bazat pe alimentație echilibrată și activitate fizică regulată – factori esențiali atât pentru o minte sănătoasă, cât și pentru o relație de durată”, a subliniat medicul.
Un alt caz a fost cel în care medicul a efectuat o endoscopie digestivă superioară la o pacientă cu dispepsie, iar în cursul evaluării atente a văzut o leziune plană de mici dimensiuni „Am insistat să-i facem biopsie și s-a dovedit a fi cancer gastric precoce. Pacienta a fost operată și tratată, ulterior venind la control”, a spus dr. Mandea, care a recunoscut că „de multe ori nu cazurile sunt memorabile cât oamenii cu care interacționez și care vin pentru o evaluare, un sfat medical și care îmi oferă mulțumirea și zâmbetul atunci când problema lor este rezolvată sau înțeleasă. Cea mai importantă răsplată este atunci când pacientul este vindecat, atunci când acesta urmează indicațiile și tratamentul, iar sănătatea îi este îmbunătățită”.
Bolile hepatice nu afectează doar pacientul, ci și familia acestuia, din acest motiv suportul familiei este foarte important. Adoptarea unui stil de viață sănătos la nivel de cuplu sau familie poate face diferența atât pentru cel bolnav, cât și pentru cei apropiați. Genele au rolul lor, dar stilul adoptat în viața de zi cu zi și prevenția cântăresc enorm. Controalele regulate – analize de sânge și ecografie abdominală – sunt esențiale pentru depistarea precoce, iar testele genetice pot fi salvatoare, dar numai atunci când sunt recomandate la momentul potrivit.
Surse:
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-024-17948-6
Se încarcă comentariile...
