Numele ca destin
0Somna a ales pentru copiii ei nume biblice, dar si popularele Servanta si Santinela Pe Somna am intalnit-o pe un maidan din Bucuresti, unde si-a incropit o cosmelie din cartoane. Are "sase puradei...
Somna a ales pentru copiii ei nume biblice, dar si popularele Servanta si Santinela
Pe Somna am intalnit-o pe un maidan din Bucuresti, unde si-a incropit o cosmelie din cartoane. Are "sase puradei... si sase mii da griji", zice ea cu naduf nedisimulat, in timp ce copiii au incins un "forbal", cu un cap de papusa chioara. Chiar daca n-are ce le da de mancare in fiecare zi, optimismul femeii e de invidiat: "Nu ne lasa El, bunul Dumnezeu, sa murim de foame, spune mama Somna. Io le-am pus nume dan Biblie la ai mei, ca sa aiva noroc in viata: Rasela, Rebeca, Iosif, Samuel, David, Natanail, Abigail. Pa langa astia mici, mai am doua fete facute cu alt om, Servanta si Santinela, da' ele s-a maritat si a plecat la casile lor. Norocoase! Noi, mai stam nitel acilea, si ne mutam la Ciurel, ca acolo e apa multa. Tre' sa ne mai spalam, ca ne-am porcait rau". Copiii sunt mandri de prenumele lor biblice. Nu stiu ce-i ala un televizor, o carte, un calorifer sau un banal sapun. David, cel mai mic, n-a vazut in viata lui scutece absorbante. Cele doua gemene, Rasela si Rebeca, par doua boabe intr-o pastaie. Sunt, totusi, diferite. Rasela vrea sa se faca invatatoare, iar sor'sa "doctorita da copii".
Fiindca l-a iubit pe Bou, n-a putut sa-si schimbe numele de fata
La marginea Bucurestiului, undeva pe langa Intreprinderea Antilopa, locuieste Stana, o femeie care poarta de peste 75 de ani un nume mai putin obisnuit: Bou. S-a nascut in Craiova, intr-o familie instarita. "Aveam cai, vite, pamant. La 18 ani, m-am maritat. Sa vezi potriveala: pe barbatu' meu dintai tot Bou l-a chemat, asa ca n-am reusit sa-mi schimb numele. Eu abia asteptam sa ma cheme altfel, da' ce era sa fac, eu l-am iubit p-asta, pe Bou. Am trait bine cu el". Din prima casatorie, Stana Bou a avut cinci copii. Unul dintre ei, o fata, a murit calcata de caruta la 15 ani. Mare suparare a fost pe biata femeie. Se gandea ca toate ghinioanele ii vin de la numele pe care-l poarta. "Mi-a adus numai necazuri numele asta, se plange ea. Lumea radea, zicea: ia uite-i pe astia, ai lu' Bou. Se uitau urat. Barfeau". Nenorocirile s-au tinut scai de capul Stanei si, intr-o buna zi, dupa 15 ani de convietuire cu primul barbat, s-a trezit vaduva, cu patru copii mici de crescut. Ce sa faca? Incotro s-o apuce? Averea se cam risipise, ai ei murisera, asa ca s-a gandit sa plece din Craiova. A venit la Bucuresti si a stat in gazda pana l-a cunoscut pe cel de-al doilea sot. "Dupa doi ani de doliu, m-am gandit ca trebuie sa le dau un tata copiilor si sa-mi schimb numele. De data asta, gasisem un barbat care sa nu fie... Bou". Cel de-al doilea sot al Stanei nu se numea Bou, dar ii cam placea sa bea. S-a bucurat femeia ca si-a schimbat numele in Ion si n-o mai striga lumea pe strada "a lu' Bou". Dar noul barbat o batea groaznic si, la scurt timp, au divortat. Stana si-a reluat vechiul nume. "Mai bine Bou, decat in mormant. Ma batea rau de tot, vai de zilisoarele mele, ce-am indurat!"























































