Video Locurile din România unde pământul arde, fierbe și scoate flăcări
0Fenomenele geologice rare, datorate în principal acumulărilor de gaze naturale, au marcat istoria unor localități din România. Unele locuri unde acestea se produc au devenit atracții turistice, însă în alte zone, îi îngrijorează pe localnici.
Mai puțin de 6.000 de oameni locuiesc în orașul Anina din Caraș-Severin, o localitate pitorească din Munții Banatului care și-a legat existența din ultimele peste două secole de exploatarea resurselor valoroase de cărbune.
Mina de cărbune Anina (video), care ajunsese la o adâncime de peste 1.000 de metri, a fost închisă definitiv în 2006, la câteva luni după ce o explozie din subteran s-a soldat cu moartea a șapte muncitori.
Orașul a păstrat o parte din monumentele emblematice ale fostei mine de cărbune, transformată într-un muzeu în aer liber, dar și calea ferată minieră Anina - Oravița, inaugurată în 1863.
Orașul Anina, unde pământul arde mocnit
Pentru mulți dintre oaspeții orașului montan, Anina reprezintă un loc interesant, amprentat de istoria îndelungată a mineritului și înconjurat de atracții naturale. Unii localnici privesc cu resemnare situația economică a orașului după epoca mineritului, dar și problemele lăsate în urmă de exploatările din trecut.
În centrul orașului Anina, o veche haldă de steril și praf de cărbune, îngropată de mai multe decenii se auto-aprinde în subteran. Arde mocnit degajând gaze toxice și producând alunecări de teren.
„Zona parcului - unde nu mai putem sta acum din cauza mirosului înțepător - și cea a bisericii din vecinătatea lui sunt cele mai afectate de acel steril depozitat acolo de la o veche termocentrală. La centrala bisericii se încălzește apa fără să fie foc. Arde pământul sub noi. Vegetația este pârjolită, gazele se simt, iar în unele locuri, chiar sub biserică au fost alunecări de teren. Arde mocnit sub pământ”, relata Maria, o pensionară din Anina.
Fenomenul petrecut în centrul orașului Anina datează de la sfârșitul anilor ‘70, când vechea haldă a fost acoperită. În 2024, autoritățile din Anina reclamau gravitatea problemelor cauzate de auto-aprinderea cărbunelui din subteran.
„Primăria Anina a convocat o ședință extraordinară în vederea stabilirii măsurilor necesare a fi luate pentru stingerea focului de haldă din subteranul cartierului Breuner, foc care a început să afecteze, pe lângă blocurile de locuințe, drumul național DN58, parcul Breuner și Biserica Ortodoxă Sfinții Constantin și Elena”, informa Primăria Anina, în mai 2024.
Daniel Danu, atunci viceprimar cu atribuții de primar, afirma că până atunci nimeni nu luase nicio măsură pentru a opri aprinderile, tasarea terenului din zona parcului, drumului național 58 și bisericii și emanațiile de gaz din subteran. Soluțiile pentru oprirea focului, afirma acesta, sunt costisitoare și implicau foraje și injectarea a prafului inert și a apei, prin găurile realizate, în corpul fostei halde.
„Peste halda asta sunt blocuri, case, trec drumuri, e un parc acolo, nu ştim exact cât se întinde. Rezolvarea e greoaie. Vă spun asta în cunoştiinţă de cauză, pentru că eu la bază sunt inginier minier. Trebuie să se facă foraje pentru a putea fi delimitat perimetrul haldei, pentru că noi nu-l ştim. Apoi, prin aceste foraje trebuie introdus un praf care nu arde, dar e foarte greu să faci asta pentru că nu poţi afla exact unde sunt depozitele de cărbune care ard, iar costurile ar fi imense”, declara, în trecut, Gheorghe Românu, primarul orașului Anina.
În centrul orașului Anina, mirosul de gaze este persistent în unele locuri, iar uneori se poate observa aburul ieșit din subteran.
Terapie cu gaz la Băile Tușnad
România deține resurse importante de gaz metan, iar emanațiile acestui gaz sunt întâlnite în mai multe locuri, în special unde există zăcăminte importante de gaz natural dar și resurse geotermale.
În Băile Tușnad (județul Harghita) locuiesc mai puțin de 1.500 de oameni, însă orașul cu ei mai puțini locuitori din România este cunoscut încă din secolul al XIX-lea ca stațiune cu ape termale. Este vizitat pentru băile sale, pentru lacul vulcanic Sfânta Ana, dar și pentru observatorul de urși înființat în 2017.
În Băile Tușnad, localnicii au profitat de un fenomen geologic specific zonelor geotermale și tectonice. Aici se află o mofetă, căutată în scop terapeutic. Mofeta reprezintă o deschizătură în sol prin care sunt emanate la suprafață gazele care au peste 85 la sută dioxid de carbon. În Băile Tușnad, mofeta a fost descoperită în 1895, pe malul drept al râului Olt. Era cunoscută ca groapa de sulf al lui Imets - cel care a amenajat-o.
„Mofeta din Băile Tușnad este o încăpere amenajată în trepte, asemănător unui mic amfiteatru, creată astfel încât în partea inferioară să se acumuleze gazul respectiv. Prin coborâre treptată se pot face “băi” controlate în gaz. Evacuarea gazelor din mofetă se efectuează în mod continuu prin guri de evacuare care nu trebuie să fie în direcția vânturilor dominante. Orice mofetă trebuie prevăzută cu un sistem de avertizare a nivelului gazului, fie că acest lucru se face printr-un sistem automatizat sau prin observație directă”, informează reprezentanții stațiunii Băile Tușnad.
O metodă simplă și la îndemâna oricui de a verifica nivelul (până la ce nivel te-ai “scufundat” în amestecul de gaze) este aceea a utilizării unui chibrit aprins, care la atingerea interfeței între aer și acumulare, se va stinge, mai arată reprezentanții stațiunii.
„Băile cu dioxid de carbon au efect vasodilatator asupra corpului și sunt indicate într-un anumit dozaj în afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială moderată, varice, ulcere varicoase), dar și pentru boli de piele, reumatismale, nevralgii și afecțiuni cronice genitale. Tratamentul se va face numai pe baza recomandării și pe baza programului stabilit de medicul de specialitate din stațiune”, informează site-ul stațiunii bailetusnad.ro.
Deși mofete se mai găsesc și în Franța, Italia, Insula Java sau în Parcul Național Yellowstone (SUA) cele din România sunt unice prin emanațiile de gaz uscat foarte bogat în bioxid de carbon (în proporție de 95-98 la sută), un factor terapeutic foarte eficient. De asemenea, mofetele din țara noastră conțin gaze rare precum heliu și radon, ce completează efectul curativ al mofetoterapiei, completează reprezentanții stațiunii.
Alte câteva mofete se mai găsesc în România în județele Harghita, Covasna, Buzău și Sălaj.
Incendiul care a durat aproape un deceniu
Orașul Copșa Mică din județul Sibiu are mai puțin de 5.000 de locuitori, iar în trecut s-a numărat printre cele mai poluate localități din Europa, din cauza uzinei chimice și a fabricii de negru de fum ce a funcționat aici în a doua parte a secolului XX.
La începutul secolului XX, localitatea a devenit faimoasă pentru bogatele zăcăminte de gaze naturale din vecinătatea ei. A devenit un centru al industriei României după Primul Război Mondial, dar a fost și locul unde s-a petrecut cel mai mare incendiu din istoria recentă a României.
În 13 iulie 1933, erupția din subteran a gazelor la una dintre sonde și aprinderea lor a fost urmată de o explozie violentă, care a format un carter de peste 200 de metri în diametru, în timp ce flăcările s-au ridicat la aproape 200 de metri înălțime. A fost nevoie de șapte ani pentru oprirea completă a arderilor de la Copșa Mică.
„Ani de-a rândul s-a încercat stingerea incendiului prin pomparea în sonda 5 a numeroase fluide cu vâscozitate mare fără a se reuşi stingerea incendiului. În anul 1940 inginerul Popovici a avut ideea să pompeze apă în sondă. Comunicarea între sondă şi crater a determinat scăderea presiunii gazului şi la diminuarea înălţimii flăcării de la 42 de m la 4 m. Pentru stingerea completă a incediului s-au pompat cca 2000 vagoane de noroi prin patru ţevi de 16”. Cantitatea mare de nămol năvălit în crater stingând flacăra”, arăta expertul în energie Dumitru Chisăliță, într-un articol din Adevărul.
Focul de la craterul Copşa Mică s-a stins în ziua de 28 martie 1940, după mai multe încercări care au început în anul 1939. Gazele continuă totuşi să iasă pe la craterul format printr-un noroi gros care împiedică reaprinderea lor, completa Dumitru Chisăliță.
Județul Buzău, locul celor mai spectaculoase fenomene geologice
În județul Buzău, un alt fenomen geologic îi fascinează pe turiști. La marginea satului Beciu, aflat la circa 40 de kilometri de Buzău se află vulcanii noroioşi. Ei reprezintă o întindere modelată de scurgerile de noroi, cauzată de create de gazele naturale, care urcă la suprafață, de la peste 3.000 de metri adâncime şi trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică.
Şiroaiele de noroi de culoare gri sau brun cenuşiu modifică permanent peisajul zonei aflată pe teritoriul Geoparcului Unesco - Ținutul Buzăului.
„În Ținutul Buzăului sunt multe locuri cu vulcani noroioși. Unii dintre aceștia dau naștere lavelor de noroi, pe când alții generează mici explozii, complet inofensive, dar care imită la o scară mică erupțiile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli. Partea cea mai bună este că, fie că-i vorba de conuri sau de caldere, ori de vulcani mari sau de vulcani liliputani, poți vedea erupțiile cu ochii tăi”, informează reprezentanții geoparcului.
Tot în județul Buzău, la marginea satului Terca din comuna Lopătari, turiștii găsesc „focul viu” - un fenomen natural datorat emanațiilor de gaze care se aprind spontan, la suprafața pământului. Și acest loc a fost cuprins în Geoparcul Ținutul Buzăului.
„În Ținutul Buzăului, în apropierea satului Terca poți observa un fenomen rar și spectaculos. Este vorba de focurile vii sau de flăcările eterne, focuri naturale care ard aproape neîncetat, direct din pământ. Sursa acestor flăcări este metanul care ajunge la suprafață în mod natural, după o călătorie de la peste trei kilometri adâncime. Te așteaptă un urcuș sănătos, un peisaj care îți taie răsuflarea, multe povești născute pe seama acestui fenomen, iar la final, însăși flăcările care sunt mai bătrâne decât cele mai vechi amintiri ale sătenilor”, informează reprezentanții Geoparcului.
Și tot pe teritoriul geoparcului, turiștii pot vedea cenușa pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de 10 milioane de ani.
Se încarcă comentariile...
