Influencer, meseria la care visează cei mai mulți tineri din România | SPECIAL
0Era social media a adus cu sine și noi meserii în continuă dezvoltare, care îi atrag cu precădere pe tinerii Generației Z, în top fiind influencerul. Dintre ei, modele au devenit aceia care, pe scurt, promovează ideea unei vieți luxoase. Însă despre câtă muncă este în spatele acestei meserii și ce șanse de reușită au tinerii pentru a urma acest drum, pe termen lung, au vorbit, pentru „Weekend Adevărul“, Bogdan Badea, CEO eJobs, Barbu Mateescu, sociolog, și Andra Gogan, influencer.
Dacă în urmă cu câțiva ani, blogurile ce aveau conținut divers erau la modă – de la gastronomie, la călătorii și lifestyle –, în prezent platformele de socializare devin mediul favorit al creatorilor de conținut care se luptă pentru atenția publicului și a brandurilor. Treptat, lucrurile au evoluat, iar crearea unor platforme precum YouTube, Facebook și Instagram a atras miliarde de oameni în mediul online. În ultimii ani, timpul petrecut pe internet a crescut la toate categoriile de vârstă – atunci când vrem să ne distrăm, să învățăm ceva nou, să vedem care mai sunt trendurile în materie de modă, dar nu numai, apelăm la internet și conținutul pe care ni-l prezintă creatorii de conținut. Raportul „Insights PulseZ - Ediția 2022“ (în care au fost intervievate 1.212 persoane din Generația Z), realizat de specialiștii programelor naționale „Vreau să Fiu Antreprenor“ (VSFA) și „Insights“ – parte a organizației Romanian Business Leaders (RBL), este revelator în ceea ce privește timpul petrecut de tineri în mediul online: 18% din ei petrec între 4 și 6 ore zilnic pe YouTube, în timp ce 35% petrec între 1 şi 3 ore pe aceeași platformă. Totodată, 47% dintre ei alocă utilizării Instagramului între 1 și 3 ore, iar 34% petrec același număr de ore pe Facebook sau Messenger.
Astfel, platformele online au devenit mediul propice pentru crearea unor ample comunități, în care descoperirea unei noi dimensiuni a statutului de vedetă – influencerul – a fost doar o chestiune de timp. Doar în România există aproximativ 3.000 de influenceri care prezintă conținut și încearcă să își crească comunitățile într-o piață de 15 milioane de euro, așa cum arătau cifrele pe anul 2021.
Influencerul: enigmă și idol
Noile generații au o apetență ridicată pentru social media, pe care petrec din ce în ce mai mult timp, alegând astfel mediul online chiar și pentru informare cu privire la dezvoltare, evenimente și oportunități de dezvoltare – 48% din tinerii Generației Z folosesc Instagramul, 46% YouTube-ul, 45% Facebookul și grupurile de pe această platformă, în timp ce 17% apelează la influenceri, potrivit raportului menționat.
Piața influencerilor români pare a fi abia la început, iar mulți tineri se îndreaptă spre acest domeniu cu speranța că vor obține glorie și vor câștiga bani mai ușor, însă puțini reușesc să răzbată. Dar ce înseamnă de fapt să fii creator de conținut și influencer – trebuie doar să te pozezi și filmezi și apoi să postezi pe Instagram sau este mai mult de atât? Cu ce sacrificii sau beneficii vine acest statut sau meserie? „Weekend Adevărul“ a discutat cu unul dintre influencerii de succes din țara noastră, Andra Gogan (24 de ani), care publică conținut divers pe mai multe platforme de socializare – pe Instagram are peste 950.000 de următori, în timp ce pe Tik Tok a depășit pragul de 10 milioane, iar pe YouTube peste 1,72 milioane îi urmăresc videoclipurile. Aceasta ne-a explicat faptul că noțiunea de influencer este, din păcate, „destul de vagă și puțin cam neapreciată de multă lume“.
„Din punctul meu de vedere, conceptul de creator de conținut este complex: împletește creativitatea cu abilitățile de a edita, coloriza, mânui un aparat de filmat/ fotografiat/ telefon“. Iar toate acestea nu sunt tocmai ușor de făcut și consumă mult timp: „toată această acțiune te ține în priză pe tot parcursul unei zile: atât să îți găsești idei, să le dai o notă personală, cât și să le filmezi, editezi și postezi“. Se pare că lucrurile nu sunt tocmai atât de ușoare precum pare la prima vedere.
Însă, de multe ori, tinerii sunt atrași de această zonă și încearcă să crească în popularitate pe internet, neștiind de fapt ce muncă presupune obținerea unui anumit număr de urmăritori și implicit a beneficiilor rezultate. Sociologul Barbu Mateescu ne-a explicat că statutul de influencer răspunde de fapt „multor nevoi“ ale tinerilor: „Există o reputație foarte bună în ceea ce privește aspectul financiar și material – dacă ești influencer, ai acces la diverse bunuri din partea firmelor cu care ai o relație. Acest lucru sună mult mai atractiv decât a munci undeva 8 ore și a avea șefi. De asemenea, contează foarte mult, și aspectul social – influencerul este o persoană admirată și urmărită. Satisface și nevoia atenției și aprecierii celor din jur, care la tineri poate fi mai mare decât la altă categorie de vârstă“. Iar cifrele arată că într-adevăr tinerii vor un loc de muncă cu un program flexibil – 59%, în timp ce 61% își doresc să călătorească și să poată lucra de oriunde, iar 25% sunt motivați de libertatea de decizie, în timp ce 9% de faimă/celebritate, aspecte care sunt satisfăcute de „meseria“ de influencer.
„Cred că ideea de a deveni o vedetă este un lucru foarte promovat încă din copilărie, când suntem expuși la faptul că notorietatea este importantă și înseamnă bani și recunoaștere. În ultima jumătate de secol, foarte puțini oameni au susținut la 12-14 ani că vor să devină, de exemplu, doctori, ingineri care să lucreze la următoare expediție pe Marte. Figurile care erau foarte vizibile, până în urmă cu ceva ani, vedetele din lumea filmului și muzicii, în prezent sunt comunicatorii. Influencerii sunt astăzi ce erau acum ceva ani vedetele de film sau muzică“, ne-a mai explicat Barbu Mateescu.
Prețul notorietății
Totuși, notorietatea poate fi obținută și în alte domenii, însă parcursul este mai lung, iar atunci când tinerii observă, la prima vedere, cât de ușor este să fii influencer și faptul că majoritatea persoanelor din această tagmă, relevante pentru ei, au aproape aceeași vârstă, aleg acest drum pe principiul „dacă ele pot, eu de ce nu aș putea?“. Însă este chiar atât de ușor pe cât pare? Lucrurile nu sunt chiar atât de simple – a fi influencer presupune de multe ori o implicare mai mare decât la un job full time. Chiar dacă ai opțiunea de a-ți face propriul program și a lucra de oriunde din lume, trebuie să creezi și să postezi constant pe platforme conținut relevant pentru comunitatea pe care ți-ai creat-o, să participi la evenimentele la care ești invitat, dar nu numai, ceea ce de multe ori se traduce în sacrificii. „Meseria“ de influencer sau creator de conținut vine și cu avantaje, după cum ne-a mărturisit Andra Gogan, acelea de a fi cunoscut și apreciat de foarte multă lume, de a lucra într-un domeniu care îți place și de a călători foarte mult. În același timp, totul vine cu un preț. „Dezavantajele sunt acelea că întotdeauna acolo unde există persoane care te apreciază nu se poate să nu existe și persoane care să îți comenteze acțiunile, iar aici ține de fiecare cum își gestionează hate-ul care e la fel de greu de gestionat precum succesul. Acest lucru vine la pachet cu prieteni falși, cu multă muncă care uneori nu este apreciată“, spune aceasta.
Expunerea pe social media vine în primul rând cu o mare responsabilitate față de propria persoană și grijă asupra sănătății mentale, însă datele arată că 68% din tinerii Generației Z ar vrea să aibă mai multă încredere în ei, în timp ce 39% își doresc să fie mai extrovertiți. În acest context, cât de pregătiți sunt de fapt să își asume rolul de influencer? „Există multe probleme. Când alegi să petreci patru ore făcând ceva, implicit alegi să nu le petreci făcând altceva. La nivelurile foarte înalte de vizibilitate, performanță, audiență, este vorba de prețul sănătății mentale – e greu să relaționezi cu alți oameni, regulile nu se mai potrivesc foarte clar cu cele ale societății generale pentru că devin vedete și operează într-un set de condiții ieșit din comun“, a punctat sociologul Barbu Mateescu.
De asemenea, acesta ne-a explicat faptul că pentru a fi influencer trebuie să ai foarte multă hotărâre „pentru că este ca un fel de piramidă sau triunghi cu vârful în sus. Foarte mulți oameni încep să facă asta, dar să o faci săptămâni sau luni de zile, este un lucru destul de greu, mai ales pentru tineri, care au foarte multe surse de informare la dispoziție, chestii care să îi distragă. Cred că este un domeniu în care foarte mulți oameni vin, dar la şase luni după, renunță. Cred că mulți oameni se joacă cu ideea, încearcă niște lucruri și descoperă după câteva săptămâni că nu este atât de atractiv, că, din mai multe puncte de vedere, nu obțin ce își doreau. Cumva cred că se și filtrează pentru că necesită multă muncă, seriozitate și dedicație – este ceva la care trebuie să muncești foarte mult și este greu“, a explicat sociologul Barbu Mateescu.
Implicare și responsabilitate
Iar provocările nu sunt puține, mai ales când vrei să creezi o comunitate în jurul tău, căreia trebuie să îi câștigi încrederea, fapt care nu este tocmai ușor. Andra Gogan ne-a mărturisit că a reușit să facă acest lucru postând conținut muncit, de calitate, care să transmită lucruri pozitive și family friendly, deci dând dovadă de responsabilitate în privința conținutului postat și publicului căruia i se adresează: „Deoarece sunt urmărită de copii și adolescenți, care poate nu au un adult lângă ei când se uită pe platforme, am grijă mereu să transmit lucruri care să îi ajute să se dezvolte corect în viață: am grijă să nu promovez acțiuni precum fumatul, alcoolul, îmbrăcatul cât mai provocator sau alte lucruri de acest tip“. De asemenea, crearea unor comunități reprezintă și ceva pozitiv, mai ales că în România avem probleme cu încrederea în ceilalți, potrivit sociologului Barbu Mateescu.
Crearea unei comunități poate aduce, în funcție de tipul de conținut și de mesajele promovate, și atenția diverselor branduri care, în ultimii ani, au apelat pentru promovoare atât la macro-influenceri (40.000-1.000.000 de urmăritori), micro-influenceri (1.000-40.000 de urmăritori), iar în ultima perioadă și la nano-influenceri (mai puțin de 1.000 de urmăritori) pentru a-și promova produsele sau serviciile. De exemplu, Andra Gogan a început să fie căutată de firme atunci când numărul abonaților săi a ajuns pe YouTube la 500.000, însă la acea vreme numărul vloggerilor din România era redus.
„Nu ratăm aici viitori anesteziști și experți în robotică“
Într-o piață a muncii într-o continuă schimbare, se pare că 45% din tinerii Generației Z se confruntă cu lipsa oportunităților de dezvoltare în carieră, în timp ce același procent susține că lipsa consilierii în carieră reprezintă o problemă pentru ei. Astfel că nu este de mirare că unii dintre ei aleg să își încerce norocul în social media. „Cred că oamenii care au dorința și talentul de a fi influencer, dacă ar fi trăit în alte epoci, s-ar fi dus spre mass-media, cinematografie, artă vizuală, deci tot în domenii care să le permită să comunice conform unui anumit stil cu un public. Nu ratăm aici viitori anesteziști și experți în robotică, ar putea fi doar niște cazuri individuale“, a susținut sociologul Barbu Mateescu. Totodată, Andra Gogan consideră că cei care vor să devină influencer probabil au fost copii care „s-au născut cu telefonul în mână“ și „atunci ceea ce văd ei la persoanele pe care le urmăresc li se pare foarte firesc și ușor de făcut“. „Au impresia că oricine poate face asta, dar nu își dau seama cât timp ocupă acest lucru. Cu toate acestea, ei consideră că mai bine își doresc să creeze ei decât să piardă ore întregi uitându-se la ce au făcut alții, mai ales atunci când își aleg greșit idolul“, a mai adăugat influencerul.
Influencer, multiplu de joburi
Însă, înainte de a porni pe acest drum, tinerii ar trebui să știe că a fi influencer nu înseamnă numai distracție și a sta în fața camerei, ci presupune să fii pasionat de informatică, tehnică în ceea ce privește filmatul și editatul, dar mai ales de creație. „De asemenea, trebuie să fie pregătiți atât să fie apreciați, cât și să li se reproșeze lucruri adevărate sau neadevărate. Trebuie să știe că este un job ca oricare altul, care necesită muncă constantă“, a subliniat Andra Gogan. Iar pentru a fi un creator de conținut de succes, munca asiduă, perseverența, deschiderea la nou și informarea constantă cu privire la evoluția tehnică sunt esențiale.
„A fi influencer înseamnă, de fapt, un consum de timp foarte mare și este un domeniu în care contează foarte mult cantitatea, deci trebuie să dedici foarte mult timp acestei activități de comunicare, să aloci timp profesionalizării. Sunt foarte mulți oameni care vor să devină influenceri. Este decisiv să știi să faci montaj, editare, să introduci anumite efecte, deci trebuie să aloci timp pentru a le învăța și a ieși în evidență“, a punctat și Barbu Mateescu.
Recent, meseria de creator de conținut online a fost recunoscută oficială în țara noastră, fiind introdusă în Clasificarea Ocupațiilor din România, iar cei care vor să urmeze acest parcurs profesional pot urma chiar și cursuri de blogger, vlogger și influencer la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați.
Sociologul Barbu Mateescu susține că nu ar trebui să ne facem griji în ceea ce privește celelalte meserii, întrucât nu vom avea mulți influenceri în România, mai ales în contextul în care dintr-un milion de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani, am avea maximum 1.000 de influenceri cu o minimă vizibilitate. De asemenea, și CEO-ul eJobs Bogdan Badea susține că „rata de reușită de a deveni dintr-un tânăr care postează un influencer este foarte mică nu numai în România, ci și pe plan global“, astfel că, deși se arată entuziasmați la început, mulți tineri renunță după câteva încercări, mai ales că jobul necesită competențe specifice.
Bogdan Badea, CEO eJobs: „Alegerile oamenilor diferă mult față de facultatea făcută. Suntem europenii care aleg cel mai greșit“
Preferințele tinerilor în ceea ce privește locurile de muncă s-au schimbat odată cu evenimentele care au marcat întreaga lume și, cu precădere, România – pandemia de coronavirus, războiul și incertitudinea zilei de mâine pe fondul crizei financiare. De asemenea, se pare că mulți tineri se lasă purtați de mirajul social media și al influencing-ului crezând că este ușor să te descurci pe această piață, iar apoi își dau seama cum sunt lucrurile, de fapt. „Weekend Adevărul“ a discutat cu CEO-ul eJobs, Bogdan Badea, care sunt criteriile pe care le au în vedere tinerii atunci când își caută un loc de muncă, ce domenii preferă, dar mai ales care este apetența lor în ceea ce privește influencing-ul și joburile legate de social media.
„Weekend Adevărul“: De la ce vârstă încep tinerii să își caute primul job?
Bogdan Badea: Sunt din ce în ce mai mulți care își caută primul job și din ce în ce mai tineri. De obicei, probabil nu aplicau până la terminarea facultății, în jurul vârstei de 23-24 de ani, dar acum au început să muncească încă din timpul liceului. Practic, ne aliniem ca țară cu Europa de Vest în ceea ce privește acest aspect.
Către ce domenii de activitate se îndreaptă tinerii?
În general, se orientează către zonele unde există un număr mare de locuri de muncă – call center, retail, de multe ori se îndreaptă spre zona HoReCa. În fapt, spre volume mari de muncă. De ce? Ei consideră faptul că dacă există un volum mare de locuri de muncă disponibile în anumite industrii, șansele lor pentru a prinde un job în domeniul respectiv crește proporțional, ceea ce este destul de corect. Este interesant faptul că numărul de aplicări a crescut incredibil odată cu pandemia la categoria 18-24 de ani, ajungând pe locul 2, în contextul în care înainte se afla pe locul 4 sau 5. Cifrele din septembrie și octombrie ne arată că se află în continuare pe locul 2, fiind foarte aproape ca număr de aplicări de categoria 25-35 de ani, aflată pe primul loc.
Tinerii vor joburi remote
Care pare să fie principalul criteriu pentru un loc de muncă?
Categoria 18-24 de ani are cea mai mare rată de aplicabilitate la joburile remote. Practic, își doresc să muncească de acasă, chiar dacă pentru respectivele locuri de muncă nu este menționat salariul. Apoi, dacă excludem zona de salarii și beneficii, au în vedere zona de brand de angajator. Tinerii preferă, în principiu, companii cunoscute cu precădere drept brand de consumator și, în special, multinaționale. Acele branduri care fac produse sau servicii care ajung la noi, consumatorii finali, sunt clar avantajate în ceea ce privește atragerea tinerilor la un loc de muncă. Pentru tineri contează pentru cine muncesc. Probabil preferă să spună prietenilor că muncesc pentru compania X sau Y și să primească aprecieri din partea lor.
Vremurile pe care le-am trăit și le trăim în continuare, afectate de pandemie, război, inflație, nesiguranță, cum le-au influențat alegerile?
Probabil le-au influențat alegerile tuturor categoriilor de vârstă. Industriile care atrăgeau destul de mult tineri – HoReCa și organizarea de evenimente, una de atracție foarte mare pentru tineri – au avut de suferit în timpul pandemiei. După pandemie au fost mai reticenți în a aplica în aceste industrii. O altă schimbare majoră este în ceea ce privește joburile remote. Le place foarte mult această idee. Pandemia și tot ceea ce a însemnat ultima perioadă au schimbat foarte mult obiceiul lor de a aplica la aceste joburi, care înainte nu existau. Tinerii percep în principal companiile multinaționale ca fiind mai sigure în cazul unei pandemii decât companiile românești. Există această percepție în rândul tinerilor că dacă lucrezi într-o companie mai mare ai șanse mai mici să ai probleme în cazul unei recesiuni economice în 2023. Tinerii vor să câștige experiență și sunt dispuși sau chiar testează diferite industrii, plecând din una în alta, pentru a vedea unde se potrivesc mai bine. Partea bună este că piața nu mai este atât de critică cum era acum 10-15 ani în ceea ce privește schimbările de joburi, cel puțin în primii 3-5 ani ai carierei.
Influencing-ul și competențele specifice
Cât de atrași sunt tinerii de joburi care au legătură cu social media?
Sunt atrași, dar, față de alte locuri de muncă – de exemplu, în retail sau chiar HoReCa, unde competențele tale nu trebuie să fie foarte specifice –, pe zona de social media trebuie să ai calități destul de clare. Dacă vrei să faci conținut pentru social media sau te ocupi de pagina unei companii, intervin competențe specifice – creativitate, relaxare în fața camerei, editare, studiu al pieței pentru a vedea trenduri și platformele care pot fi folosite. Din păcate, pâlnia se reduce destul de mult. Nu vorbim de o masă mare a tinerilor care se duce spre zona aceasta pentru că este o zonă grea, deși la prima vedere poată părea ușoară – mă filmez și mă postez pe YouTube sau pun câteva poze pe Instagram.
Însă tinerii sunt entuziaști și încearcă și în acest domeniu...
Probabil, privind din exterior, această zonă de influencing li se pare ușor de făcut și duce la obținerea de produse, servicii. Pare o zonă extrem de confortabilă, ceea ce probabil că îi determină să încerce. Generația nouă din România este, din păcate, puțin mai reticentă în fața camerei decât aceeași generație din Europa de Vest și, mai ales, din America. Sunt foarte timizi în fața camerei, le este foarte greu să se expună și astfel se pot gândi că nu li se potrivește. Probabil că relaxarea în fața camerei are legătură cu mentalitatea și mi-aș dori foarte mult să se schimbe acest lucru. Există foarte mult potențial pe zona aceasta, dar trebuie să ai și aceste competențe care, din păcate, sunt destul de specifice.
Deci nu ar trebui să ne facem griji că meseriile clasice rămân neacoperite?
Cred că ar trebui să ne facem griji pentru că sunt anumite meserii către care tinerii nu vor deloc să se ducă sau sunt foarte reticenți, tocmai pentru că nu mai sunt cool. De exemplu, zona de producție de orice tip, meseriile cumva rigide – bănci, companii de audit, care înainte erau foarte dorite de generațiile de acum 20 de ani. Tinerii nu mai vor să se îmbrace neapărat la costum, nu mai vor să aibă un program fix. Probabil ar trebui să ne fie frică pentru toate meseriile care implică program fix, o anumită ținută sau este 100% program la birou. Acele domenii ar trebui să se teamă și oricare altul care nu mai pare cool în ochii tinerilor.
Și atunci, ce schimbări ar trebui implementate?
Flexibilitatea companiilor s-a arătat în pandemie încontinuu. Multe au avut tentativa de a reveni la un program doar de la birou și s-au redesenat puțin procesele. Probabil că nu prea mai sunt șanse să reziști drept companie dacă nu ești flexibil, dacă tinerii reprezintă un număr mare din angajații tăi.
Tinerii, un atu pentru companiile care investesc în ei
Cum sunt tinerii percepuți de piața muncii? Mai există prejudecăți care îi vizează?
Schimbările de job, dintr-un domeniu în altul, nu mai sunt văzute cu ochi răi dacă sunt făcute în primii ani din carieră. Dar dacă nu se stabilizează și schimbă 10 joburi în 3 ani, probabil că la un moment dat vor părea ușor neserioși în ochii următorului angajator. Fiecare tânăr este perceput individual, nu aș face o caracterizare generațională. Am auzit mulți angajatori care sunt foarte mulțumiți de modul în care tinerii se integrează și evoluează în companie, dar sunt și companiile dispuse să investească în trainingul și integrarea lor și să stea aproape de ei. Companiile care pornesc de la premisa că în facultăți nu se învață efectiv meserie, ci înveți lucruri teoretice pe care poți sau nu să le aplici la locul de muncă, reușesc să se adapteze și să își așeze procesele astfel încât să aibă un training pentru tineri foarte bine pus la punct.
„Ultimii din Europa“
Ce trend se observă în rândul tinerilor cu studii – se îndreaptă către domeniul lor sau aleg altceva?
Datele Eurostat arată că suntem ultimii din Europa – alegerile oamenilor diferă cel mai mult față de facultatea făcută. 40% dintre români se îndreaptă către alte zone de activitate decât cele pe care le-au studiat. Practic, suntem oamenii din Europa care aleg cel mai greșit. De ce? Pentru că noi învățăm foarte multe materii și nu ne specializăm. Dacă ne uităm la sistemele de învățământ din SUA sau Marea Britanie, materiile sunt din ce în ce mai puține odată cu creșterea vârstei. Un tânăr își poate alege zona pe care o vrea, având opțiunea de a renunța la anumite materii pe care clar nu vrea să le facă mai departe. Apoi, pe baza acestor materii, sunt consiliați ce facultăți potrivite personalității lor să își aleagă. Practic, rata de eroare în alegerea facultății se reduce semnificativ. În România, în general, mergi la o anumită facultate pentru că ai auzit că e ușoară, că se câștigă mulți bani după ce termini (de exemplu, în IT) sau pentru că părinții te îndeamnă către domeniul respectiv sau chiar ei lucrează în acel domeniu.
Se încarcă comentariile...
