Cum func┼úioneaz─â ÔÇ×industria spaimeiÔÇť

0
0

Informa┼úiile pr─âp─âstioase propagate ├«ntr-o perioad─â tulbure au ┼čanse s─â st├órneasc─â reac┼úii ├«n mas─â, mai ales atunci c├ónd sunt preluate ┼či amplificate de mass-media. Zvonurile privind poten┼úiale catastrofe naturale s-au ├«nmul┼úit ├«n ultima perioad─â. Acum fac carier─â exploziile solare, cutremurele ┼či gerul n─âprasnic.

Institutul de Geofizică din Kiev: "Va avea loc un seism puternic în zona Vrancea"

Exploziile solare ar putea distruge Europa. Dezastrul se va produce în 2013

ÔÇ×Cutremur mare ├«n Vrancea, ├«n cur├ónd!" Afirma┼úia lansat─â zilele trecute pe pia┼ú─â de un seismolog ucrainean a agitat spiritele ├«n Rom├ónia. Speciali┼čtii no┼čtri au venit s─â infirme, dar zvonul le-a dat multor rom├óni un fior rece pe ┼čira spin─ârii. La fel s-a ├«nt├ómplat ┼či cu informa┼úiile despre exploziile solare devastatoare, care ar urma, potrivit unor oficiali NASA,s─â-┼či lase amprenta asupra Terrei nu mai t├órziu de 2013.

Dar p├ón─â c├ónd sistemele electrice vor fi distruse, Planeta va r─âm├óne ├«n bezn─â, iar sateli┼úii artificiali vor ├«nceta s─â func┼úioneze, europenii ar mai avea de trecut un hop. Al┼úi speciali┼čti, de data aceasta din Polonia, avertizau s─âpt─âm├óna trecut─â c─â b─âtr├ónul continent se va confrunta cu cea mai friguroas─â iarn─â din ultimul mileniu. Din nou, meteorologii rom├óni nu au confirmat. Ba chiar au catalogat afirma┼úia polonezilor drept ÔÇ×cel pu┼úin hazardat─â". Totu┼či, s─âm├ón┼úa de fric─â a fost s─âdit─â. Depinde de fiecare dac─â aceasta va prinde sau nu r─âd─âcini.

Sociologii ┼či psihologii spun c─â, ├«n general, oamenii sunt foarte sensibili la teme care vizeaz─â confortul lor, inclusiv cel economic, ┼či starea lor de s─ân─âtate. Stau m─ârturie ┼či isteriile ├«n mas─â produse la nivel interna┼úional de orice epidemie. ├Än anii '90, boala vacii nebune punea popula┼úia pe jar. La ├«nceput, ├«n Marea Britanie.

Apoi, toat─â Europa c─âdea prad─â temerilor legate de efectele pe care le-ar fi putut avea maladia ├«n cazul oamenilor. Virusul SARS, care declan┼čeaz─â pneumonia atipic─â, a r─âsp├óndit panic─â la nivel global ├«nc─â din toamna anului 2002, c├ónd un focar de infec┼úie a fost semnalat ├«n provincia Guangdong din China. Au urmat gripa aviar─â ┼či cea porcin─â, ambele cre├ónd isterii la nivel global ┼či, implicit, la nivelul Rom├óniei.

Sabia lui Damocles: încălzirea globală

Iar dac─â o epidemie este declarat─â ├«ncheiat─â, urm├ónd s─â treac─â o perioad─â p├ón─â la declan┼čarea alteia, oamenii sunt alimenta┼úi cu un nou combustibil menit s─â-i ÔÇ×inflameze".

Este vorba despre ├«nc─âlzirea global─â, care, ├«n ultima perioad─â, st─â pe buzele tuturor, speciali┼čti ├«n ecologie sau nu. Un val de c─âldur─â care love┼čte un ora┼č ├«n toiul verii, z─âpezile masive c─âzute ├«n anumite regiuni ├«n mijlocul iernii sau cre┼čterea temperaturii la nivel global cu mai pu┼úin de un grad ┬şCelsius - toate sunt puse pe seama emisiilor de gaze cu efect de ser─â.

Auzim zilnic c─â oamenii sunt de vin─â pentru tot ce se ├«nt├ómpl─â ├«ntruc├ót folosesc prea mult combustibil pentru ma┼čini sau prea mult c─ârbune ┼či gaz natural pentru a se ├«nc─âlzi. Iar apoi urmeaz─â o serie de previziuni care mai de care mai apocaliptice.

Profesorul Richard Lindzen de la The Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA, punea toate acestea, ├«nc─â de la mijlocul anului 2007, pe seama unei proaste ├«n┼úelegeri a climatologiei combinat─â cu dorin┼úa anumitor persoane de a demonetiza aceast─â ┼čtiin┼ú─â ┼či de a o transforma ├«ntr-o ÔÇ×chestiune alarmist─â".

Dincolo de controversele legate de modul ├«n care este ├«n┼úeleas─â ┼či folosit─â climatologia, temerile privind dezastrul spre care se ├«ndreapt─â Planeta ├«ncep s─â se contureze tot mai clar. Popula┼úia din fiecare ┼úar─â sau regiune are o serie de angoase, alimentate, de obicei, de situa┼úia socio-economic─â, de perioada traversat─â ┼či, uneori, de contextul geopolitic, afirm─â sociologii.

ÔÇ×Psihozele" autohtone

┼×i ├«n cazul rom├ónilor apar ÔÇ×isterii" de sezon, unele ÔÇ×hr─ânite" ├«n special de presa dornic─â de senza┼úional, dup─â cum semnala recent ziarul ÔÇ×Adev─ârul".

Dac─â ├«n perioada de var─â, ├«n vog─â sunt poten┼úialele amenin┼ú─âri reprezentate de radia┼úii ┼či de viet─â┼úile de pe litoral - cum ar fi dragonul de mare sau p─âianjenii din specia V─âduva Neagr─â - , prim─âvara ┼či toamna fac ravagii bolile (diverse tipuri de grip─â, de pild─â) ┼či ┼ú├ón┼úarii.

La ordinea zilei este ┼či cursul valutar. De fiecare dat─â c├ónd euro se apreciaz─â, rom├ónii iau cu asalt b─âncile ┼či casele de schimb valutar pentru a nu avea de suferit mai mult, pe viitor, din cauza deprecierii monedei na┼úionale.

ÔÇ×Apocalipsa zombi"

Universitatea din Baltimore, SUA, a introdus anul acesta ├«n planul de studiu un curs despre zombi menit s─â-i preg─âteasc─â pe studen┼úi pentru ÔÇ×apocalips─â". Reprezentan┼úii institu┼úiei de ├«nv─â┼ú─âm├ónt superior au declarat c─â au luat aceast─â decizie pentru a satisface nevoia tinerilor de teme interesante ┼či excentrice, mai ales c─â subiectul ÔÇ×zombi" poate fi ├«ncadrat ├«n cultura pop.

Ma┼čin─âria de alarme este alimentat─â de interese economice

Propagarea informa┼úiilor alarmiste este catalizat─â, ├«n bun─â m─âsur─â, de mass-media, care, potrivit sociologilor contacta┼úi de ÔÇ×Adev─ârul", are partea sa de vin─â ├«n ceea ce prive┼čte abordarea unor subiecte ├«ntr-un mod bombastic. Pe de alt─â parte, potrivit sociologului Alfred Bulai, ÔÇ×la noi, exist─â o fascina┼úie a autorit─â┼úilor pentru a transforma orice situa┼úie ├«ntr-o calamitate, mai ales dac─â este vorba despre un eveniment repetitiv, pentru a sc─âpa de responsabilit─â┼úi".

Nu ├«n ultimul r├ónd, sociologii afirm─â c─â, at├ót ├«n Rom├ónia, c├ót ┼či ├«n ├«ntreaga lume, ├«n spatele zvonurilor se afl─â, de multe ori, interese financiare sau chiar politice.

ÔÇ×Exist─â ├«ntotdeauna o anumit─â component─â politic─â sau economic─â a zvonurilor, fie c─â vorbim de strategii de lupt─â ├«ntre companii, fie c─â vorbim despre b─ât─âlia dus─â ├«ntre diverse tabere politice. Pe timp de criz─â, de pild─â, aducerea ├«n plan public a unei poten┼úiale catastrofe abate aten┼úia popula┼úiei de la problemele economice", afirm─â Alfred Bulai. Totodat─â, ÔÇ×dac─â anun┼úi o iarn─â foarte friguroas─â, cei care v├ónd combustibil ar putea avea de c├ó┼čtigat. Se schimb─â automat comportamentul de consum", adaug─â acesta.

Adev─âra┼úii speciali┼čti, pu┼či la col┼ú

ÔÇ×Declara┼úiile ┼čtiin┼úifice ambigue despre clim─â sunt impulsionate de cei care au un interes s─â investeasc─â ├«n chestiuni de natur─â alarmist─â, aliment├ónd astfel miza politic─â pentru factorii de decizie care, la r├óndul lor, aprob─â fonduri destinate cercet─ârilor ┼čtiin┼úifice. Iar acestea din urm─â vin s─â hr─âneasc─â alte afirma┼úii alarmiste menite, ┼či ele, s─â m─âreasc─â miza politic─â", atr─âgea aten┼úia profesorul Richard Lindzen de la MIT.

ÔÇ×Succesul alarmismului ├«n materie de climatologie poate fi m─âsurat prin prisma cheltuielilor la nivel federal (cu referire la SUA, n.r.) ├«n ceea ce prive┼čte cercet─ârile - de la c├óteva milioane de dolari ├«naintea anilor '90 la 1,7 miliarde de dolari ├«n 2007", a afirmat profesorul, ad─âug├ónd c─â acesta se poate vedea ┼či ├«n investi┼úiile f─âcute ├«n energia regerabil─â.
Richard Lindzen a zugr─âvit ├«ns─â ┼či un alt peisaj care s-ar afla ├«n spatele zvonurilor care seam─ân─â fric─â ├«n r├óndul popula┼úiei.

Potrivit lui, oamenii de ┼čtiin┼ú─â care s-au dezis de alarmism au constatat c─â fondurile pentru cercet─ârile lor au disp─ârut peste noapte sau c─â au fost privi┼úi brusc cu ne├«ncredere. ÔÇ×Prin urmare, minciunile despre clim─â c├ó┼čtig─â teren ┼či credibilitate chiar ┼či atunci c├ónd ajung la judecata ┼čtiin┼úei, pe care, teoretic, se bazeaz─â", a declarat acesta.

Lipsa de verticalitate a oamenilor de ┼čtiin┼ú─â a fost pus─â la ├«ndoial─â ┼či anul trecut, ├«n toamn─â, ├«naintea summitului de la Copenhaga, odat─â cu izbucnirea unui scandal ├«n care au fost implica┼úi o serie de exper┼úi britanici. Ace┼čtia ar fi modificat date pentru a sus┼úine teoria conform c─âreia ├«nc─âlzirea global─â este efectul activit─â┼úii umane.

Sociologii afirm─â c─â exist─â ┼či cercet─âtori care fac predic┼úii apocaliptice doar din dorin┼úa de a deveni faimo┼či. ÔÇ×Dorin┼úa de a face preziceri este o caracteristic─â uman─â, la fel ┼či cea de a fi recunoscut, de a cunoa┼čte gloria", explic─â ace┼čtia. De asemenea, ei atrag aten┼úia c─â ┼či
├«n lumea ┼čtiin┼úei exist─â elite ┼či persoane mai pu┼úin preg─âtite.

"Pe timp de criză, aducerea în plan public a unei potenţiale catastrofe distrage atenţia populaţiei de la problemele economice."
Alfred Bulai
sociolog

Sf├ór┼čitul lumii, am├ónat

O interpretare a calendarului maya┼č potrivit c─âreia sf├ór┼čitul lumii va veni ├«n 2012 a agitat puternic spiritele, astfel c─â ├«n ultimii ani mai mul┼úi oameni de ┼čtiin┼ú─â au ├«ncercat s─â calmeze popula┼úia. Kristine Larsen, profesoar─â de astronomie la Universitatea din Connecticut, SUA, a dezmin┼úit afirma┼úia, ad─âug├ónd c─â ÔÇ×t─âlm─âcirea este gre┼čit─â", iar astfel de profe┼úii fac carier─â doar ├«n r├óndul celor care nu au cuno┼čtin┼úe ┼čtiin┼úifice temeinice sau ├«n r├óndul celor care refuz─â s─â se informeze.

Cei de la NASA au declarat ┼či ei r─âzboi profe┼úilor apocalipsei din 2012, care au propagat informa┼úii alarmante ├«n special prin intermediul internetului. Kristine Larsen a avertizat c─â sub influen┼úa acestor zvonuri, risc─â s─â apar─â cazuri de persoane panicate ┼či, pe cale de consecin┼ú─â, capabile de gesturi extreme.

Vrem să fim pregătiţi

Psihologii spun c─â mecanismul propag─ârii fricii este universal. ÔÇ×Noi, ca specie, ne orient─âm preferen┼úial c─âtre informa┼úia negativ─â, care se refer─â la un pericol - vorbim de o func┼úie adaptativ─â. Cu alte cuvinte, dac─â afl─âm de un pericol, ne g├óndim c─â ne putem proteja", explic─â psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Conform specialistului, ÔÇ×oamenii sunt construi┼úi fiziologic s─â caute informa┼úii de a┼ča natur─â ├«nc├ót s─â fie preg─âti┼úi ├«n cazul ├«n care au loc evenimente care le-ar putea periclita via┼úa". Dac─â unele persoane minimizeaz─â ve┼čtile negative ce ar urma s─â aib─â efecte globale, concentr├óndu-se pe problemele urgente, altele se ├«ngrijoreaz─â pentru c─â a┼ča se simt mai preg─âtite s─â fac─â fa┼ú─â oric─ârei situa┼úii.

România, un mediu propice propagării zvonurilor

image

Tinerii nu mai sunt interesaţi de programele educaţionale 

image

Psihoterapeutul Bogdana Bursuc afirm─â c─â starea de stres creat─â ├«n r├óndul popula┼úiei de astfel de informa┼úii alarmiste poate fi contracarat─â doar de speciali┼čti. ÔÇ×Dac─â exper┼úii vin ┼či dau asigur─âri c─â totul va fi bine, oamenii se vor lini┼čti. Dar numai pe termen scurt. La c├óteva zile distan┼ú─â vor ├«ncepe din nou s─â-┼či pun─â ├«ntreb─âri", spune Bogdana Bursuc.

ÔÇ×├Än schimb, dac─â ace┼čtia vin ┼či explic─â pe ├«n┼úelesul tuturor ce se ├«nt├ómpl─â de fapt, dac─â aduc argumente solide, logice, oamenii ├«┼či vor redob├óndi confortul emo┼úional", adaug─â aceasta. Speciali┼čtii ├«n comportament uman atrag ├«ns─â aten┼úia c─â explica┼úiile, chiar dac─â sunt ┼čtiin┼úifice, trebuie prezentate de a┼ča natur─â ├«nc├ót s─â fie pe ├«n┼úelesul publicului.

ÔÇ×Chiar dac─â nu este tocmai u┼čor, a┼ča cum medicul explic─â pacientului ├«n ce const─â opera┼úia, ┼či exper┼úii care vin s─â contracareze zvonurile trebuie s─â prezinte informa┼úii credibile ┼či accesibile maselor", mai spune Bogdana Bursuc.

Sociologul Alfred Bulai atrage ├«ns─â aten┼úia c─â ÔÇ×panica poate fi redus─â doar de nivelul de educa┼úie al oamenilor. ÔÇ×Validarea unor afirma┼úii ┼úine de propriul model cultural ┼či de starea psihic─â a indivizilor. Dac─â o persoan─â are angoase zilnice, este mult mai probabil ca aceasta s─â fie receptiv─â la informa┼úii pr─âp─âstioase", explic─â sociologul.

Cultura general─â, factor-cheie

Tocmai din aceast─â cauz─â, Alfred Bulai consider─â c─â ├«n Rom├ónia sunt slabe ┼čanse ca zvonurile s─â nu c├ó┼čtige teren. ÔÇ×Tinerii din ziua de ast─âzi nu mai au cultura general─â a p─ârin┼úilor lor pentru c─â nu mai exist─â o preocupare pentru formarea acestora ├«n ┼čcoli", spune el. ÔÇ×Ca atare, Rom├ónia va deveni un mediu facil pentru proliferarea zvonurilor, a opiniilor, a pseudoteoriilor", conchide sociologul.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite