Cum armonizăm trupul cu mintea şi sufletul: „Nu trebuie să mai gândim că luptăm ca să trăim, viaţa nu e făcută să luptăm, ci ca să trăim”

Doctorul în psihologie Hedi Hoka, în studioul Adevărul Live. FOTO Arhivă

Ducem o luptă continuă cu noi înşine, luptă care ne secătuieşte fizic şi psihic, ne împiedică se ne găsim echilibrul, ne opreşte să ne atingem adevăratul potenţial. Stresul a devenit inamicul de temut al omului, dar există modalităţi de a depăşi obstacolele mentale pe care chiar noi le clădim, fără a conştientiza acest lucru. Psihologul Hedi Hoka a explicat cum putem ţine în frâu gândirea negativă şi cum putem folosi stresul în favoarea noastră.

Doctor în psihologie şi autoarea bestseller-ului „Iubesc să fiu femeie. Ghidul femeii de nota 10”, lansat în România, Hedi Hoka are o experienţă academică  acumulată atât în ţară, cât şi în străinătate (Olanda, Finlanda, Austria, Germania). Anul acesta, psihologul Hedi Hoka, originară din Cluj-Napoca, a fost şi în SUA, unde a studiat tehnicile mindfulness de reducere a stresului (MBSR). 

Prin munca sa, Hedi Hoka doreşte să aducă neuropsihologia mai aproape de înţelegerea românilor, în speranţa că vom realiza cât de important este să fim preocupaţi mai mult de echilibrul nostru interior într-o lume în care valorile se inversează şi ajungem să punem preţ pe lucruri care realizăm prea târziu că nu sunt cele care contează cu adevărat şi că nu ne împlinesc.

Doctorul în psihologie Hedi Hoka. FOTO 

„Stresul bun” şi „stresul rău”

„În primul rând trebuie să ne gândim ce anume ne stresează, care sunt factorii din viaţa noatsră care ne provoacă o stare pe care nu o putem duce. Stresul într-o anumită doză este chiar un lucru bun. De exemplu, dacă un jucător de box intră în ring relaxat şi calm, cum va lupta el? Dar dacă îşi induce o stare care seamănă cu anxietatea, cu emoţia, atunci va lupta şi va reuşi. La fel şi noi, ceilalţi. Cei care lucrează sub presiune, care au termene limită, tind să tot amâne până atunci, apoi trag tare şi reuşesc să termine repede tot ce aveau de făcut. Deci nu este rău să fim stresaţi puţin, aşa mergem înainte”, a declarat Hedi Hoka. la Adevărul LIVE.

În doze mici, stresul este foarte mult, dar când este prea multă presiune pe corpul nostru apar inclusiv boli cu componentă psihosomatică, de exemplu gastrita.

„Presiunea ne schimbă percepţia în sens negativ. Intervin emoţii care nu ne ajută, apare anxietatea, o stare pe care o simţim în stomac, ca o tensiune. Când suntem stresaţi eliberăm cortizolul, hormonul stresului, iar atunci la tomograf se vede că anumite zone din creier se micşorează. Nu mai avem un somn odihnitor, avem insomnii, gânduri negative care încep să preia controlul. Ne exprimăm îngrijorarea, ne spunem mereu că nu vom reuşi şi vom interpreta diferite semnale care să ne confirme că într-adevăr chiar nu vom reuşi”, a explicat Hedi Hoka.

Femeile rezistă mai bine la stres

Femeile rezistă mai bine la stres ca bărbaţii, de aceea au şi speranţa de viaţă mai mare, a declarat psihologul Hedi Hoka la Adevărul LIVE: „Genetic, evoluţia ne-a înzestrat cu o doză suplimentară, să fim capabile să gestionăm stresul. Deseori, bărbaţii nu vorbesc despre lucrurile pe care îi stresează, în timp ce femeile discută, dar trebuie să avem grijă să nu-i rănim pe cei din jur. Dar ambele sexe pot învăţa cum să-şi gestioneze stresul.

Principiul de bază este simplu: dacă eu gândesc despre mine că sunt un ratat, atunci încep să mă simt aşa şi să mă comport ca atare. La fel este şi invers, a declarat Hedi Hoka.

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să află ce anume ne stresează. De cele mai multe ori este vorba de problemele financiare.

„Banii te fac fericit într-adevăr, dar banii foarte mulţi nu. Când ajungem să ne asigurăm supravieţuirea, ulterior veniturile mai mari nu contribuie deloc la starea noastră de a fi mai fericit. De aceea fericirea nu este legată numai de bani. Programele mentale noi le putem schimba: să nu mai gândim că luptăm ca să trăim, viaţa nu e făcută să luptăm, ci să trăim. Totul ţine de voinţa ta de a trăi o viaţă mai fericită, mai bună”, precizează psihologul.

Fericirea este 50% determinată de factorul genetic: dacă părinţii au fost persoane optimiste probabil că şi noi vom fi fericiţi şi optimişti. Un procent de 40% sunt acţiunile noastre intenţionate: dacă ne propunem să facem ceva ca să fim mai fericiţi. Diferenţa de 10% este contextul în care trăim.

„Acţiunile noastre pot să schimbe totul, chiar şi predispoziţia genetică. Asta se întâmplă datorită dopaminei: când ne simţim bine, această dopamină poate să schimbe informaţie genetică. Iată de ce felul în care gândim ne schimbă structura celulară”, a declarat Hedi Hoka.

Tehnicile de mindfullness nu te scapă de stres, dar cu ajutorul lor putem face doar o pauză la gândurile negative pe care le avem. Astfel, ele ne ajută să ne schimbăm felul în care gândim. Mindfullness înseamnă concentrarea pe prezent punem şi punerea accentului pe respiraţie. În acest fel nu ne mai putem gândi la alte lucruri care ne stresează.

Unii oameni sunt dependenţi de nefericire

Deseori, suntem stresaţi din cauzaă că nu ştim să ne organizăm cum trebuie, spune Hedi Hoka: „În viaţa de cuplu vorbim de acele lucruri care iniţiază certurile, de obicei gestionarea banilor, pentru că nu ştim să ne organizăm şi să gestionăm banii eficient. Ne place inerţia, să stăm să se întâmple lucrurile de la sine, iar asta da, chiar se întâmplă, viaţa merge înainte şi fără să o ghidez eu. Deci ne place să stăm şi să nu facem nimic, pentru că e mai comod aşa, unii oameni sunt chiar dependenţi de nefericire, ei nu pot să nu se plângă mereu de ceva”.

Mulţi dintre noi sunt stresaţi pentru că suferă de un fel de „scenarită”. Dacă şeful nostru face un gest, noi credem că are ceva cu noi şi începem să ne facem tot felul de gânduri şi de griji. În realitate, poate că el are o cu totul altă problemă, care nu are legătură cu noi.

Tehnicile de mindfullness funcţionează foarte bine la pacienţii cu tulburări obsesiv-compulsive şi la cei cu tensiune arterială mare. Se recomandă ca adjuvant şi în durerea cronică. Este nevoie însă de răbdare şi perseverenţă. Pentru reducerea stresului este nevoie de cel puţin 25 de ore, pentru a reuşi această reeducare a gândurilor.

Ce înseamnă să fii o femeie de nota 10

„O femeie de nota 10 este femeia care a învăţat să se iubească. Trebuie să ne acceptăm pe noi înşine necondiţionat, pentru că de aici vin toate dramele. Noi trebuie să ne acceptăm acest corp care poartă sufletul în el, dar avem multe condiţionări, aşteptări. Avem în spate o industrie care trăieşte în urma percepţiei noastre false asupra corpului pe care îl avem: aşa aflăm că dacă avem riduri este un lucru rău. Dar avem în noi multe lucruri superbe, pe care trebuie să învăţăm să le apreciem la noi”, a concluzionat psihologul Hedi Hoka.