Cum a schimbat Jägermeister obiceiul de a bea din toată lumea

Jägermeister a devenit „aliatul” alcoolic al tinerilor din toată lumea FOTO facebook.com

Nicio petrecere fără Jägermeister. Acestă băutură de origine germană a devenit catalizatorul oricărei petreceri reuşite. Chiar dacă este de provenienţă germană, băutura a fost adoptată rapid de europeni care au transformat-o într-un mod ideal de distracţie, mai ales în diverse combinaţii.

La origine, Jägermeister a fost o băutură destinată vânătorilor, deşi, în prezent, acest amestec obscur de plante a început să fie asemănat băuturii naţionale a britanicilor. Tradus literar, Jägermeister înseamnă „vânătoare – maestru”, combinând Jäger (vânător) şi meister (maestru, în sensul unui profesionist).

Curt Mast, un vânător înfocat de origine germană, este considerat a fi distilatorul iniţial al băuturii. Încadrându-se la categoria digestivelor, Jägermeister este un amestec din 56 de ierburi şi condimente cu o concentraţie de 35% alcool. După ce ingredientele au fost măcinate şi cufundate în apă şi alcool pentru două, trei zile, mixtura este filtrată şi pusă în butoaie de stejar pentru un an de zile. După, băutura este filtrată din nou, apoi este amestecată cu zahăr, caramel, alcool şi apă. Urmează ultima filtrare şi apoi îmbutelierea.

În prezent, nicio petrecere nu este lipsită de această băutură, un shot de Jäger fiind modalitatea perfectă de a începe o seară plină. Mai nou, un simplu shot pare să nu fie suficient, de aceea cocktailurile, precum „Jägerbomb”, vin să întregească senzaţia conferită de aceast digestiv. Ce este Jägerbomb? O combinaţie de Jägermeister şi o băutură energizantă. Este servită într-un pahar de shot scufundat într-unul mai mare care conţine băutură energizantă.

Saturaţia Jägermeister

Apetitul britanicilor pentru acest fel de băutură este de necontenit. Tinerii şi vedetele deopotrivă dau pe gât în jos licoarea magică de fiecare dată când au ocazia. De obicei, o porţie dublă din acest digestiv a devenit cel mai frecvent mod prin care o seară în oraş poate să înceapă. Astfel de scene sunt reproduse în fiecare noapte în toată Marea Britanie, arată publicaţia „The Independent”.

Această nouă tendinţă a britanicilor de a consuma Jägermeister este evidenţiată de însăşi cifrele vânzărilor produsului. Compania, care este încă deţinută, dar nu condusă, de familia Mast produce această ciudăţenie de băutură germană de aproximativ 80 de ani, iar Marea Britanie este piaţa cu cele mai mai vânzări. Numai anul trecut, britanicii au consumat 4,4 milioane de litri de Jägermeister, echivalentul a 6,3 milioane de sticle sau aproximativ 180 de milioane de shot-uri. Potrivit analiştilor din industria alcoolului este cea de-a treia cea mai bine vândută băutură spirtoasă din Marea Britanie, după vodca Smirnoff şi whisky-ul Jack Daniel`s.

Pentru compania-mamă, aceste cifre aduc profituri uriaşe şi vânzări globale de 90 de milioane de sticle în 90 de ţări. Pe de altă parte, acest lucru este alarmant. Marcus Thieme, responsabilul Jägermeister pe Europa de Vest, spune că atunci când el era la universitate obişnuia să bea numai Apfelkorn, un şnaps dulceag cu aromă de măr. „Dacă cineva mi-ar oferi unul acum, nici nu m-aş putea uita la el. Am băut prea mult”, spune Marcus Thieme.

Preferinţele tinerilor care doresc să se îmbete cât mai repede sunt, aşa cum era de aşteptat, nestatornice. Promovarea consumului de Jägermeister sub forma Jägerbomb nu a fost una intenţionată, aşa cum sublinează Thieme, şi, chiar dacă profiturile sunt unele uriaşe, compania este pe deplin conţientă de faptul că cei mai mulţi consumatori se vor sătura de ea. „Mai avem puţin timp până când băutorii ne vor spune la revedere. Trebuie să le dăm motive să rămână”, mai spune el.

Mitul sângelui de cerb

Însă aşa cum sunt obişnuiţi să schimbe cursul istoriei, tot britanicii sunt cei care au schimbat obiceiul de consum al acestei băuturi într-o tradiţie locală.

Istoria acestui digestiv începe în anul 1878, atunci când Wilhelm Mast a fondat o companie producătoare de oţet şi de vin în apropiere de locul unde este amplasată actuala companie producătoare, lângă Hanovra. Comerţul a început cu adevărat atunci când fiul lui Wilhelm, Curt Mast, a intrat în această afacere la începutul anilor 1930 şi a stabilit ca pentru acest lichior să fie la bază un lichior de plante, genul de amestec care a fost folosit ca medicament timp de mai multe secole.

În acea vreme, zona Hanovrei devenise un refugiu al vânătorilor, printre care se numărau şi figuri cunoscute la Partidului Nazist. Herman Göring, mâna dreaptă a lui Adolf Hitler, era una dintre aceste personalităţi, care, în timpul unor partide de vânătoare, l-a cunoscut şi pe Mast. Odată ce naziştii au ajuns la putere, în 1933, Göring a fost numit ministru de interne, acesta iniţiind o serie de legi pentru a crea grupuri de Jägermeister sau maeştrii ai vânătorii. Descoperind în această nouă piaţă o oportunitate bună de a-şi promova băutura, Mast şi-a numit produsul Jägermeister, pe care l-a îmbuteliat în sticle robuste de culoare verde şi pe care i-a scris numele cu litere gotice. În ceea ce priveşte logo-ul sticlei, Mast a ales cerbul mitic ce are imprimată o cruce între coarne.

Conform legendei, Mast s-a afişat în faţa lui Hubertus, sfântul patron al vânătoarei, care l-a convertit la creştinism pentru realizarea sa. După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, Mast a continuat să producă băutura, iar modelul sticlei aproape că nu s-a schimbat de-atunci şi până acum.

La câţiva ani după acest moment, mai exact la începutul anilor 1950, Günter Mast, nepotul lui Curt, a intrat şi el în această afacere, conferindu-i băuturii renumele actual, datorită sponsorizării făcute pentru echipe sportive. Dar, în timp ce vânzările creşteau, băutura era tot mai mult asociată cu consumatorii de alcool cu vechime. Acest lucru a fost observat şi de Sydney Frank, un antrepenor din New York. Atunci când i-a văzut pe locuitorii cartierului german vechi al Manhattan-ului savurând această licoare şi-a dat seama de potenţialul enorm pe care îl poate avea în rândul tinerilor. A comandat primul lot de băutură în 1974 şi l-a distribuit în barurile din New York.

Vorba despre puterile misterioase ale noii băuturi s-a răspândit repede, eticheta de inspiraţie nazistă sporind şi mai mult secretul acestei licori în campusurile universitare, pe lângă faptul că se zvonea că printre ingredientele băuturii s-ar afla şi sânge de cerb. Atunci când un ziar din Louisiana a corelat această băutură cu Valiumul vânzările au explodat, iar britanicii au ajuns să adopte băutura destul de rapid.

În prezent însă, imaginea băuturii de origine germană are de suferit din cauza obiceiului de consum al acesteia alături de băuturi energizante. Chiar dacă succesul acestei combinaţii a devenit viral, profitul garantat nu generează şi control. Numeroase campanii de prevenire a consumului responsabil de alcool au fost întreprinse de compania-mamă, însă efectul acestora nu s-a făcut simţit din moment ce tinerii rămân la aceleaşi tendinţe.