„Weekend Adevărul“ recomandă: un film despre prima femeie care a traversat înot Canalul Mânecii și o carte despre vechile băi publice, printre titlurile lunii august
0În ultima lună de vară, când mulți dintre noi încă au concedii programate, ne putem face timp și pentru un răgaz cultural. La începutul fiecărei luni, în paginile „Weekend Adevărul“, puteți citi câteva dintre bornele culturale pe care le puteți bifa în calendarul vostru – fie că este vorba de o carte, de un film, de un festival sau de un album muzical.
FILM
Un nod al istoriei
După ce Olimpiada va fi trecut și vom rămâne cu umbra bucuriei pe care ne-au adus-o medaliile scoase din apă ale sportivilor noștri, ne putem întoarce, preț de două ore, în trecut, într-un alt nod al timpului când istoria s-a scris. „The young woman and the sea“ („Tânăra și marea“) spune, aproape 1:1, povestea lui Gertrude „Trudy“ Ederle, americanca vitează care, într-o zi de august a anului 1926, s-a făcut una cu apa și a devenit prima femeie care a traversat înot Canalul Mânecii. Decizia nu a venit de nicăieri, căci Trudy a câștigat în adolescență titlul de cel mai tânăr deținător al recordului mondial la proba de stil liber. Apoi, la Jocurile Olimpice de la Paris, din 1924, s-a întors acasă cu brațele pline de medalii, atât pe echipe, cât și la individual.
În rolul lui Trudy o vedem cu plăcere pe Daisy Ridley, care face aduce pe ecrane încă un rol bun al fetei curajoase – aproape că îi zărim în ochi puterea Forței care o însoțește pe luptătoarea Jedi, Rey. Printre rânduri (și printre valuri), filmul surprinde dureros de real și de prezent problema societății patriarhale și a egalității de gen în sport – „Ei nu vor să fim eroi. Ei nu vor să fim nimic“ este una dintre replicile care surprind cel mai bine trecutul perpetuu pe care încă îl trăim. Așadar, filmul regizat de norvegianul Joachim Rønning comprimă efortul – sub toate formele lui – unei sportive din perioada interbelică, ce a făcut ca istoria să se scrie în 14 ore și 31 de minute.
„The young woman and the sea“
2 ore și 10 minute
Disney+
CARTE
Răsfățul, de la Orient la Occident
Răcoarea a fost dintotdeauna la mare căutare în iulie – nu degeaba i se spune în popor luna lui Cuptor. Și pentru că antrenamentul este deja făcut, august continuă în același ritm canicular. În momentele în care soarele arde prea tare, sau după-amiaza la adăpost, sau dimineața în briza caldă a mării, sau seara târziu, când răcoarea începe să se așeze și greierii îndrăznesc să cânte, deschideți „Băi, hammamuri, desfătări. O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova“. O expediție minuțioasă, pe parcursul căreia puteți descoperi, în cele mai mici detalii, universul ritualurilor de îmbăiere, trecute din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, din lumea orientală în lumea occidentală, trecerea lentă de la otomani la europeni.
De-a lungul a sute de ani, locurile de îmbăiere nu însemnau igiena corpului, cât o activitate a vieții sociale, cu reguli și răsfățuri, în funcție de statut și localitate. Tudor Dinu aduce în ochii cititorului clădirile și oamenii, necesarul și rafinamentul, de la primele băi publice la stațiuni balneare – cultura și afacerea. Detaliile sunt deosebit de prețioase și completează perfect această mică lume care prindea viață în fiecare vară – spre exemplu, câte schimburi li se ofereau mușteriilor în timpul pe care îl petreceau acolo, din ce țesături erau, pe câte perne se stătea sau ritualul obligatoriu al cafelei de după baie, la rândul său, explicat pe îndelete, strat cu strat – de la locul de proveniență al boabelor de cafea până la diferitele tipuri de cești sau ibrice.
„Băi, hammamuri, desfătări. O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova“
Tudor Dinu
Editura Humanitas: aici găsiți mai multe informații despre carte
312 pagini
AUDIOBOOK
Sunetul samurailor
Timpul este una dintre principalele resurse pe care oamenii simt că le pierd din ce în ce mai repede. Maratonul infinit către o viață echilibrată pare mai degrabă jobul lui Sisif. Pentru aceia care consideră timpul de respiro tot momente în care fac ceva – sport, mers de acasă la serviciu, treburi casnice – s-au inventat cărțile în format audio. Deși sunt de mult timp și pe piața din România, audiobookurile și-au găsit o casă frumoasă (și ordonată) care poartă numele de Voxa. Pe această platformă românească puteți găsi atât cărți în format audio, cât și în format digital (dacă timpul liber și dorința de citit vă prind fără o carte la îndemână), atât în limba română, cât și în engleză, plus că toate cărțile sunt organizate pe categorii de interes – este, totuși, cea mai mare librărie de audiobookuri de la noi. Pentru accesarea lor sunt necesare un cont și achiziționarea unui abonament, cărțile fiind disponibile atât pe browserul web, cât și pe aplicația Voxa (Android & iOS friendly).
Dacă încă nu sunteți convinși că un audiobook ar putea fi pe placut vostru, aveți o perioadă gratuită de probă de șapte zile. Iar dacă veți începe cu primul volum al romanului „Shōgun “, în lectura actorului Șerban Pavlu, nu aveți cum să nu vă îndrăgostiți de această haină nouă a cărților. Așadar, acum romanul lui James Clavell nu are doar o recentă ecranizare excelentă (de văzut pe Disney+), ci și un format audio... ca la carte.
FESTIVAL
De la luciul apei sau de la poalele munților
Ultima lună de vară continuă cu multe festivaluri – mai mari sau mai mici, internaționale sau locale, de la cele de muzică și film până la cele gastronomice sau tehnologice. Și cum departajarea este foarte grea, un criteriu care merită luat în seamă, mai ales pe timp de vară, este cel geografic.
Prima dată ne îndreptăm către Deltă, acolo unde, de 21 de ediții, filmul independent își are casă – anul acesta, timp de o săptămână. Cinematograful în aer liber este la Sfântu Gheorghe, unde organizatorii Festivalului Anonimul au amenajat un complex turistic prietenos cu natura, dar și cu filmul. Între o proiecție și o dezbatere, micul sat tulcean este numai bun de luat la pas – nu ai cum să te saturi de străzile care încă au țărână, de casele cu stuf și cu grădinițe mici, umbroase, de plaja (semi)sălbatică, ce amintește că acolo încă este un loc al pescarilor. Lungmetrajele și scurtmetrajele, românești și internaționale, sunt atent urmărite de un juriu de specialitate, care la final desemnează și câștigătorul. Nu lipsesc nici dezbaterile pe marginea cinematografiei prezente și viitoare, subiectul fiind disecat bucată cu bucată de oameni din industrie, dar și de către public.
Dacă mai amânați filmul din stufărișul Deltei Dunării, istoria – atât cea de pe ecran, cât și cea dezbătută – vă așteaptă la munte. Apărut în 2009, Festivalul de Film și Istorii Râșnov are acum o ediție amplă, sub pălăria temei arzătoare a anului acesta: leadership. Dacă în trecut festivalul avea loc doar în Cetatea Râșnovului, în acest an, filmul și istoria ajung și la Brașov, Codlea și Feldioara, găzduite fiind în locații pe măsură. Programul este unul amplu și doar să fii un supraom ai putea ajunge la toate – însă cu o minuțioasă organizare, poți bifa proiecțiile de filme și documentare (plus momentele de Q&A de după), dezbaterile cu specialiști ai istoriei și cinematografiei (spre exemplu, anul acesta, unul dintre invitații de marcă este istoricul francez Thierry Wolton), precum și expozițiile, atelierele și concertele.
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM INDEPENDENT ANONIMUL
12-18 august
Sfântu Gheorghe, Tulcea
FESTIVALUL DE FILM ȘI ISTORII RÂȘNOV
Feldioara 9-11 august
Codlea 10-11 august
Brașov 11-16 august
Râșnov 16-25 august
EXPOZIȚII
Perspective de interior
Arsmonitor, cea mai nouă galerie de artă din București și prima care s-a deschis la Casa Presei Libere din București – iată ce frumos prinde viață un spațiu din împărăția uitării –, aduce iubitorilor de artă a patra expoziție din acest an. Vizitatorii sunt puși la masă și transformați în curatori. Așadar, fiecare are ocazia de a-și construi propria trăire cu piesele altora – arta se transformă în artă, personalul trecând de la artist la vizitator. Lucrări semnate de Grațian Gâldău, Dumitru Gorzo, Ioana Gorzo, Teodor Graur, Nicu Ilfoveanu, Gili Mocanu, Răzvan Neagoe, Ilie Pavel, Radu Pandele, Bogdan Pelmuș, Magdalena Pelmuș și Mircea Suciu formează o arhivă căreia fiecare îi poate da însemnătatea personală. După cum spun și organizatorii, „expoziția «Table et Tableau» conferă mesei o funcție de medium critic, oferind accesibilitate și invitând la atingere, angajând privitorul să-și creeze propria organizare semnificativă, gustând din senzația la care curatorul aspiră – aceea de a fi autor – supunând arhiva la condiția de materie primă, pe care s-o poată modela după propriile limitări“.
O altă perspectivă de interior o regăsim în cadrul expoziției de fotografie FRONT, de privit și pus pe gânduri. Vadim Ghirda și Larisa Kalik au capturat durerea și frica, dorul și speranța, viața și moartea în care se îmbracă războaiele contemporane. Fotografiile Larisei au impregnată mai adânc amprenta personală, căci ea documentează războiul de acasă, din Ucraina. De cealaltă parte, Vadim Ghirda, premiat cu Premiul Pulitzer, concentrează în această expoziție anii mulți în care camera de fotografiat i-a stat față-n față cu războaiele lumii noastre.
TABLE ET TABLEAU
Casa Presei Libere, București
Până pe 29 august
FRONT
Bastion 1, Timișoara
8 august – 15 septembrie
Se încarcă comentariile...
