Ştefan Bâlici, înlocuit de la conducerea Patrimoniului. Datorită lui a intrat Roşia Montană în UNESCO
0
Managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, va fi schimbat din funcţie, iar arhitecţi români şi ONG-uri au reacţionat dur la anunţul schimbării celui datorită căruia Roşia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Prin acest demers însă, statul român riscă să piardă procesul cu compania Gabriel Resources şi să fie pus la plata a aproape cinci miliarde de dolari.
Directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, a anunţat pe pagina sa de Facebook că a aflat în cursul serii de miercuri, 16 februarie, că va fi schimbat din funcţie începând cu 23 februarie, fără să cunoască motivele sau analiza care a stat la baza unei astfel de decizii.
Imediat, în mediul online au început să apară reacţii. Mai multe ONG-uri, dar şi arhitecţi au luat atitudine, cerând ministrului Culturii să-şi dea demisia pentru decizia de a-l schimba din funcţie pe cel datorită căruia Roşia Montană a intrat în UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, în 2021.
Statul român, bun de plată
În toamna anului trecut, printr-un document oficial înaintat Tribunalului de arbitraj al Băncii Mondiale de la Washinghton, reprezentanţii Gabriel Resources, compania canadiană care dorea să exploateze zăcământul de aur de la Roşia Montană, au cerut să depună drept probă, printre altele, decizia UNESCO prin care perimetrul minier istoric de la Roşia Montană a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Primele analize privind ce înseamnă includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO au fost făcute din 2016. Potrivit unui document făcut public de RISE Project în 2018, o analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveţia) şi Leaua (România), angajate de statul român în procesul internaţional, susţinea că includerea Roşiei Montane în lista UNESCO ar creşte şansele Gabriel Resources să câştige procesul internaţional de la Washington. Avocaţii statului român punctau că atitudinea României privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar avea un „efect negativ” în ceea ce priveşte percepţia Tribunalului referitoare la conduita României, precum şi capacitatea de apărare. „Eu ştiu că acel proces pune în pericol statul român de a fi obligat sa achite o sumă mare”, afirma, vara trecută, fostul ministru al Culturii Bogdan Gheorghiu,
Compania canadiană susţine că aplicaţia şi înscrierea peisajului minier Roşia Montană la UNESCO sunt „în mod fundamental în contradicţie cu obligaţiile României în temeiul tratatelor sale de investiţii în legătură cu investiţiile” Gabriel Resources.
Compania minieră solicită Statului Român despăgubiri în valoare de 4,5 miliarde de dolari americani, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
„Există gafe pardonabile şi impardonabile”
„Domnule ministru Lucian N. Romaşcanu, vă solicit demisia din funcţia de ministru al Culturii!... Pentru înlocuirea lui Ştefan Bâlici din funcţia de manager al Institutului Naţional al Patrimoniului. Există gafe pardonabile şi gafe impardonabile. Când înlocuieşti persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană de care n-a auzit nimeni în această branşă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne”, menţionează Eugen Vaida, directorul de la The Prince's Foundation, adăugând că patrimoniul „se distruge iremediabil dacă este manageriat prost.
Şi reprezentanţii Fundaţiei Pro Patrimonio s-au arătat stupefiaţi de înlocuirea arhitectului Ştefan Bâlici de la conducerea Institutului Naţional al Patrimoniului despre care amintesc că este „un profesionist dedicat care a susţinut întotdeauna proiectele dificile, a construit neîncetat instrumente, programe şi strategii prin care susţinerea patrimoniului să devină accesibilă în cercuri cât mai largi”, iar sub conducerea sa INP a devenit o instituţie a statului transparentă, dinamică, modernă”. „Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor din domeniu ce susţin păstrarea în funcţie a domnului Ştefan Bâlici şi demisia ministrului Cculturii, Lucian Romaşcanu”.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Alexandru Gavozdea, a calificat decizia drept un dezastru ministerial. „S-a oficializat eliminarea lui Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, uneltită demult şi dezlănţuită procedural în toamna anului trecut prin acordarea unor punctaje ridicole la o „evaluare” a managementului”.
Raportul pe anul trecut al managerului INP a fost evaluat cu o notă sub 9 şi, deşi a fost contestată evaluarea ca fiind incorectă şi neprocedurală, contestaţia a fost respinsă.
Cine este Ştefan Bâlici
Ştefan Bâlici a condus destinele Institutului Naţional al Patrimoniului din ianuarie 2016, după ce timp de un deceniu a fost vice-preşedintele şi coordonatorul Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” , perioadă în care a contribuit atât la organizarea simpozionului ştiinţific anual „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din cadrul Academiei Române, cât şi a şcolilor de vară de restaurare a patrimoniului construit de la Cetatea Zânelor, din Covasna, Nufăru - Tulcea şi Roşia Montană - Alba. În acelaşi timp, a predat din 2000 în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Are un doctorat în Arte Arte Vizuale, Istoria Artei UNArte, în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti şi o specializare în conservarea patrimoniului construit, obţinută la Roma - Italia, la „International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property”.
Implicarea INP în ultimii ani
INP s-a implicat în ultimii şase ani şi în proiecte europene precum alianţa CHARTER, pentru redefinirea cadrului de reglementare în domeniul ocupaţiilor şi profesiilor patrimoniului cultural, sau 4CH prin care se va înfiinţa un centru european pentru competenţe în domeniul patrimoniului cultural, Art Nouveau, sau Innocastle ori In-Herit.
Ar mai fi de amintit înfiinţarea editurii patrimoniului cultural, Patrimonia, reînfiinţarea atelierului de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, datorită căruia vor fi restaurate amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi fortificaţia de la Sarmizegetusa Regia.
Decizia instanţei, aşteptată în acest an
În 2015, acţionarul majoritar al RMGC, compania Gabriel Resources, a dat în judecată Statul Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington cerând daune financiare de aproape 5 miliarde de dolari americani pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o asemenea decizie timp de peste 10 ani.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
O decizie a instanţei ar urma să fie pronunţată în cursul anului 2022.
„Adevărul” a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Culturii referitor la schimbarea din funcţie a managerului Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, dar şi la reacţiile din partea ONG-urilor şi arhitecţilor, pe care îl vom publica când îl vom primi.
Se încarcă comentariile...
