Silvia Teodorescu, după Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?“: „Putem asculta mai bine casele de patrimoniu care au un trecut, dar mai ales merită să aibă un viitor”

0
0

Mai bine de șase ore de dezbateri, în cadrul primului Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”, au scos la lumină numeroase modele de bune practici în domeniul patrimoniului, dar și soluții practice pentru proprietarii clădirilor istorice.

image

Discuțiile au fost împărțite în sesiuni denumite sugestiv: Valorizarea clădirilor istorice, societate, comunitate locală, perspectivă imobiliară; Patrimoniu și administrația publică; Valorizare - case studies; Instrumente de finanțare pentru patrimoniul cultural.

„Considerăm că această zi de Masterclass Cronicari Digitali a fost o bună oportunitate pentru actori-cheie să se întâlnească, să facă schimb de informații și expertiză, să descopere modele de bune practici, dar și instrumente utile, inclusiv de finanțare, astfel încât să putem asculta mai bine casele de patrimoniu care au un trecut, dar mai ales merită să aibă un viitor”, a declarat Silvia Teodorescu, coordonator Cronicari Digitali.

Înaintea debutului seriei de sesiuni de tip masterclass, Dr. Arh. Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România a punctat că „fiecare generație își reevaluează relația cu trecutul și interesul nostru pentru patrimoniu ține de relația pe care o avem cu trecutul, cu istoria, cu arta, cu cultura și fiecare generație găsește alte valori în anumite locuri. Dar asta trebuie să se petreacă pe plan local, în mod special. Și asta este de fapt una din dificultățile proiectelor de restaurare, cum faci, că în rest, partea tehnică și de restaurare a obiectului, de arhitectură, știm cum să o facem. Atunci când vorbim de componenta aceasta socială, legătura cu comunitatea locală, nu mai e chiar atât de simplă”

Moderatorii Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?” au fost Arh. Alexandra Stoica, Dr. Arh Irina Iamandescu și jurnalistul Toader Păun.

Printre speakeri s-au aflat  Virgil Ștefan Nițulescu, Manager Muzeul Național al Țăranului Român, Valeria Oana Zaharia - Manager interimar Institutul Național al Patrimoniului, Arh. Șerban Sturdza - Președinte Pro Patrimonio România, Dr. Arh. Irina Iamandescu – Director adjunct, Direcţia Monumente Istorice a Institutului Național al Patrimoniului, Conf. univ. dr. Bogdan Suditu - Universitatea din București și Președinte Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Municipiului București, Constantin Prisecaru – Managing Partner România Sotheby's International Realty, Ion Barbu – artist vizual, Prof. dr. arh. Iulia Stanciu, Arh. Andrei Țânțari, Arh. Pierre Bortnowski, Arh. Dan Stoian. Alături de ei au fost și reprezentanți ai unor administrații publice cu un interes tot mai mare pentru patrimoniu, cum ar fi București, Reșita și Râmnicu Sărat.

Primarul Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, consideră esențială „crearea unui departament pentru patrimoniu în cadrul Ministerului Dezvoltării, care să prioritizeze și să se ocupe direct de astfel de proiecte, întrucât bugetele locale sunt foarte mici”. Edilul a ținut să sublinieze că principală problemă cu care se confruntă autoritățile locale, dar și cele centrale, o constituie resursele umane – atât din punct de vedere al pregătirii cât și al motivării financiare.

„În primul rând ar trebui modificate grilele, în așa fel încât un arhitect șef să poată să fie plătit mai bine decât un primar, pentru că pe grilele actuale niciun arhitect nu dorește să lucreze în sistemul public”, a declarat Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat, în cadrul Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Human Made Art, prin platforma Cronicari Digitali, cu susținerea Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului.

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite