Scriitoare mame, la Adevărul Live: „Ne-am obişnuit ca tot ce e excepţional să fie masculin. E o prejudecată”

0
0

„Poveşti cu scriitoare şi copii” este un volum colectiv, lansat la Gaudeamus: 18 scriitoare autohtone povestesc despre relaţia lor cu scrisul şi cu timpul după apariţia copilului. Volumul, publicat de Polirom, a fost coordonat de Alina Purcaru. Două semnatare, Carmen Muşat şi Svetlana Cârstean, alături de coordonatoarea volumului, au venit la Adevărul Live, într-o emisiunea moderată de Ciprian Chirvasiu.

„La început a fost o întrebare”, deschide discuţia Alina Purcaru, în studioul Adevărul Live. „De ce nu ne interesăm mai mult despre felul cum scriitorii îşi scriu cărţile. În general am citit cărţi despre scris scrise de bărbaţi. Ideea cărţii a fost destul de modestă de fapt. Am vrut să pun o întrebare să vedem cum se petrec aceste lucruri. M-a interesat cum s-au descurcat scriitoarele, în aceste condiţii mult diferite de cele ale unui scriitor bărbat. pentru că responsabilitatea îngrijirii copilului cade în grija femeii. Şi ea nu mai are acelaşi timp pentru ea însăşi. Şi atunci m-a interesat cum anume au ajuns să existe aceste cărţi, totuşi...”

Ideea Alinei a fost tocmai în acest sens, a desacralizării acestei imagini a femeii, de deconstrucţie a unei imagini. Nu vrem să adunăm totul într-un standard. Să adunăm mai multe imagini despre ceva ce se crede incredibil. O femeie scriitor este la fel ca un bărbat scriitor. O femeia care trăieşte în registrul scrisului este la fel ca un bărbat care trăieşte în registrul scrisului”, spune Svetlana Cârstean. „Ideea este cum distribuim responsabilităţile...”

„În cartea aceasta veţi găsi multe răspunsuri la această întrebare. Femeile nu trăiesc la fel. E simplifactor să spui că maternitatea reduce femeia la o singură funcţiune. Iar cei care citesc această carte vor vedea că maternitatea poate să fie şi un impuls extraordinar pentru creaţie. Şi, de fapt, asta spun toate cele 19 scriitoare. Eu nu cred că vorbm despre sacralitate. Cred că aceste mărturii vorbesc despre un miracol cotidian”, spune în direct Carmen Muşat, explicând ideea volumului.

„Cred că mare provocare e şi aici, sarcinile casnice se multiplică, bărbatul care-i este aproape poate s-o ajute, dar există în realţia cu copilul o zonă pe care nimeni n-o poate prelua. Şi aici e marea provocare, pentru că relaţia cu copilul nu se întrerupe niciodată, e permanentă şi foarte diferită de la o etapă la alta”, completează Carmen Muşat (foto dreapta).

image

„M-a interesat foarte mult varietatea experienţelor”, explică Alina Purcaru, cea care a trimis scrisoarea scriitoarelor, încercând să afle răspunsuri. „Fiind atentă în jurul meu am observat că e foarte greu şi foarte toxic să trăeişti după o singură normă. Scrisoarea a fost un text comun, un text care a circulat timp de un an, atât cât a durat completarea cărţii şi a fost foarte emoţionant”, mai spune ea. „Au fost şi scriitoare care au refuzat invitaţia, din diverse motive. Până la urmă scrii despre ce eşti pregătit să scrii, în momentul în care eşti pregătit să scrii”.

„Nu e vorba doar de stiluri diferite de a scrie, ci şi de stiluri diferite de a trăi, de a relaţiona şi cu copii, şi cui partenerii, şi cu ideea de matrenitate”, completează Carmen Muşat. „E greu să scrii despre o experienţă fundamentală. Dar cred că poţi să faci lucrul acesta făcând literatură sau eseu. Dacă te rezumi la o simplă confesiune, lucrurile pot să alunece în patetism ieftin. Dar nu asta era scopul volumului, să adune mărturii patetice. Eu cred că niciunul dintre textele de aici nu riscă aşa ceva. Majoritatea sunt texte de o calitate literară extraordinară.”

„Imaginea femeii care stă şi scrie în timp ce altcineva fierbe biberoane e destul de dificilă, e vorba de o inerţie”, completează Svetlana Cârstean (foto dreapta).

Svetlana Carstean FOTO Eduard Enea

„Cred că Dumnezeu a fost mai generos cu capacitatea femeilor de a folosi timpul în favoarea lor”, îi răspunde Carmen Muşat lui Ciprian Chirvasiu care îşi mărturiseşte nedumerirea în ceea ce priveşte felul cum cum curge timpul pentru femei, care pot face, practic, mai multe lucruri decât bărbaţii. „Cred că e foarte important partenerul şi capacitatea lui de înţelegere”, mai spune ea.

„Copilul meu m-a făcut femeie, atunci am devenit femeie şi de-atunci am scris altfel”, mărturiseşte Svetlana Cârstean.

„Dincolo de realitate există o multitudine de lumi mai puţin perceptibile şi întotdeauna un copil îţi poate facilita accesul spre ele, prin inocenţa, prin spontaneitatea cu care răspunde lumii, prin frumuseţea şi originalitatea întrebărilor pe care şi le pune. Cred că asta ne ajută pe noi, adulţii, să nu ne pierdem nici inocenţa, nici optimismul”, mai spune Carmen Muşat.

„Ne-am obişnuit ca tot ce e excepţional să fie masculin. E o prejudecată”, spune Alina Purcaru în incheierea dialogului din studioul Adevărul Live.

În volumul coordonat de Alina Purcaru (foto dreapta), optsprezece poete, prozatoare şi eseiste scriu firesc, uman, cu autenticitatea şi curajul confesiunii despre împletirea dintre scris şi maternitate. 

image

În texte sînt abordate numeroase subiecte – de la sarcină, naştere şi dificultăţile în activitatea literară pe care acestea le aduc inevitabil, la efectul devastator al bebeluşilor asupra orelor de somn ale proaspetelor mame şi poziţia ingrată a unei mame de copil dotat deja cu darul vorbirii, ambiţie şi gusturi proprii. Majoritatea poveştilor sînt scrise pe un ton de fericire amestecată cu exasperare, cu umor, tristeţe, ironie sau introspecţie. 

O mamă care e şi scriitoare este inevitabil pusă în faţa un şir lung de decizii imposibile, iar Poveşti cu scriitoare şi copii ne prezintă optsprezece exemple de variante şi soluţii, mereu provizorii, ale acestora.

povesti cu sciitoare

Iată numele scriitoarelor semnatare:

Svetlana Cârstean • Adina Dabija • Ana Dragu • Domnica Drumea • Cristina Ispas • Luminiţa Marcu • Angela Marinescu • Ştefania Mihalache • Ioana Morpurgo • Viviana Muşa Augusto • Carmen Muşat • Simona Popescu • Adina Rosetti • Miruna Runcan • Georgiana Sârbu • Simona Sora • Mihaela Ursa • Elena Vlădăreanu

„O carte a cărei lectură va fi la fel de pasionantă pentru cititori şi cititoare, pentru că tema maternităţii este pusă în balanţă cu cea a profesiunii: o dilemă mai actuală ca oricînd. Iar faptul că este vorba despre cariera de scriitoare aduce un plus de atractivitate prin talentul şi sinceritatea, uneori şocantă, a celor 18 proze şi eseuri. Ele vorbesc despre cum se confruntă şi cum se articulează instinctul maternităţii cu instinctul scrisului. Despre alegeri, sacrificii şi, nu în ultimul rînd, despre acel echilibru al vieţii pe care îl aduce copilul. Şi dau 18 răspunsuri la o întrebare banală: este mai greu să fii scriitoare decît scriitor?” (Gabriela Adameşteanu) „Despre împletirea dintre scris şi maternitate, experienţă cunoscută direct, iar nu prin mediere culturală, mărturisesc scriitoarele din volumul coordonat, cu luciditate mereu la pîndă şi cu subtilă participare subiectivă, de Alina Purcaru. Poete, prozatoare, eseiste, critici literari (imposibil de găsit aici un echivalent feminin...), fiecare cu vocea-i specifică şi experienţele-i particulare, scriu aici firesc, uman, cu un curaj al confesiunii care, rămînînd totuşi discretă, nu ţine seama de inhibiţii, tabuuri sau idei primite de-a gata.” (Bianca Burţa-Cernat)

Alina Purcaru este redactor al revistei Observator cultural. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi a lucrat în presă, ca redactor la departamentul de cultură al ziarului Cotidianul. Este coautoare a romanului colectiv Rubik (Polirom, 2008) şi a publicat cronici de carte şi articole în presa culturală: Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatură şi Suplimentul de cultură. Scrie frecvent pe site ul www.bookaholic.ro.

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite