Scandalul de la ONB, în  New York Times: Baletul românesc îşi pierde vedetele

Scandalul de la Opera Naţională Bucureşti (ONB) a fost reflectat în presa internaţională prin intermediul unor titluri precum ”Compania română de balet îşi pierde vedetele”, apărut în The New York Times, ”Nucleul dur o face pe Cojocaru să plângă” şi ”Tulburările de la ONB sunt pe cale să stimuleze şovinismul românesc”, publicate pe site-urile slippedisc.com şi classissima.com.

”Nelinişti generate de chestiuni administrative, o eliminare proeminentă de pe site-ul Operei Naţionale Bucureşti şi întrebări despre funcţia de director artistic au costat Compania naţională de balet din România, care şi-a pierdut cele mai mari vedete: Johan Kobborg şi Alina Cojocaru”, se afirmă în debutul articolului publicat pe site-ul cotidianului american The New York Times.

Johan Kobborg a demisionat, marţi, din funcţia de director artistic, iar logodnica lui, celebra balerină Alina Cojocaru, a anunţat că nu va dansa în mandatul actualei conduceri.

Plecările celor doi artişti pun capăt unei perioade în care reputaţia companiei române a început să crească pe plan internaţional sub coordonarea lui Johann Kobborg, fost balerin principal la Baletul Regal Danez şi Baletul Regal din Londra, devenit director artistic la Bucureşti în urmă cu doi ani, şi cu ajutorul reprezentaţiilor Alinei Cojocaru, un star mondial al baletului, balerină principală la English National Ballet şi ”artist invitat permanent” în Bucureştiul ei natal, precizează nytimes.com.

Problemele au apărut la începutul acestei luni, atunci când noul director general interimar, dirijorul Tiberiu-Ionuţ Soare, a preluat această funcţie la ONB, instituţia la care este afiliat Corpul baletului bucureştean. Una dintre primele sale acţiuni a constat în eliminarea de pe site-ul instituţiei a funcţiei de director artistic deţinută de Kobborg şi plasarea lui în rândul ”artiştilor” companiei - o funcţie mai joasă, comparabilă cu corpul balerinilor din alte companii.

Tiberiu Soare a explicat că, din punct de vedere tehnic, ONB nu deţine o funcţie de director artistic în structura sa administrativă. Însă decizia lui a fost văzută în anumite cercuri, afirmă The New York Times, ca o încercare de a anula schimbările pe care compania română le-a operat în ultimii ani. Acea decizie a generat şi o serie de întrebări despre direcţia în care se îndreaptă compania, care este administrată de statul român, într-o perioadă de transformări politice în România, afirmă aceeaşi publicaţie americană.

Atitudinea noii conduceri faţă de Johann Kobborg a generat nemulţumiri în rândul balerinilor, în rândul cărora artistul danez este extrem de respectat, şi a aruncat compania într-o stare de incertitudine, iar mulţi balerini au ameninţat că nu vor mai urca pe scenă şi că vor demisiona.

Au apărut îngrijorări şi despre modul în care compania română va continua să monteze unele dintre spectacolele din repertoriul lui Kobborg, pe care coregraful danez le-a adus cu el la Bucureşti. Cele două tabere au început să schimbe acuzaţii care au devenit ”tot mai amare”, spune The New York Times, inclusiv pe reţelel de socializare.

Un nou director general interimar, Vladimir Conta, a fost numit la ONB, într-o încercare a autorităţilor române de a aplana conflictul, însă, marţi, Johann Kobborg şi-a prezentat demisia.

”Mă tem pentru ceea ce viitorul ar putea să aducă la Opera Naţională Bucureşti şi pentru credibilitatea culturii române şi a felului în care cultura română va fi privită de acum înainte”, a afirmat artistul danez în scrisoarea lui de demisie, pe care a publicat-o pe reţelele de socializare, înainte de a o prezenta, oficial, în cursul zilei de marţi.

Vladimir Conta, noul director general interimar, a deplâns decizia luată de Kobborg: ”Contribuţia lui a fost una semnificativă, iar producţiile sale artistice au avut succes”.

”Totul a început cu un eveniment cu adevărat nefericit, iar toate aceste lucruri ar fi putut fi rezolvate cu uşurinţă. Dar, în loc de asta, situaţia s-a inflamat constant şi a devenit un scandal”, a adăugat el.

”Actul final” al acestui scandal a vizat felul în care ONB a tratat decizia balerinei Alina Cojocaru de a nu urca pe scenă, weekendul trecut, în spectacolul ”Manon” de Kenneth MacMillan, pe care compania română l-a montat în premieră în această lună, precizează The New York Times.

Alina Cojocaru a publicat pe Twitter un mesaj în care spus că va dansa ”doar sub managementul care a făcut posibil ca acest spectacol să existe, pentru ca publicul să se bucure, sub conducerea lui Johan Kobborg”.

Partenerul ei din acel spectacol, Friedemann Vogel, a declarat la rândul său: ”Din respect pentru Kobborg şi Alina, nu consider că mai este posibil să dansez la Opera din Bucureşti, în aceste condiţii”.

”Însă conducerea ONB a anunţat că Alina Cojocaru nu va apărea în acel spectacol pentru că partenerul ei de scenă era «indisponibil»”, explică The New York Times.

Alina Cojocaru a criticat un anunţ, pe care îl consideră ”lipsit de onestitate”.

Vladimir Conta a spus că anunţul respectiv a fost făcut în acel fel pentru că a considerat că un comunicat oficial trebuie să fie ”scurt şi clar” şi că ”detaliile trebuie elaborate în altă parte”.

”Îmi pare rău că s-a petrecut în acest fel, pentru că eu consider că Alina (Alina Cojocaru, n.r.) este una dintre cele mai mari balerine din lume”, a spus Vladimir Conta.

La rândul ei, Alina Cojocaru afirmă că regretă faptul că ONB a pierdut un artist atât de talentat precum Johan Kobborg.

”El a creat aici o familie, iar asta e ceva care se întâmplă destul de rar într-un teatru. A fost un regizor care, la 12 noaptea, îmi telefona, indiferent de locul în care eram în lume, să îmi spună că a văzut un spectacol fantastic şi că simte că, poate, peste o jumătate de an, această companie (ONB, n.r.) poate să monteze un astfel de show, pentru că balerinii noştri sunt pe drumul cel bun. Şi apoi îmi spunea că, odată ce repertoriul va creşte, va putea să prezinte această companie lumii întregi”, a spus Alina Cojocaru.

Marţi seară, Alina Cojocaru a participat la o manifestaţie de susţinere a lui Johann Kobborg, în faţa ONB.

În faţa Operei, balerina Alina Cojocaru a anunţat ca nu va mai urca pe scena ONB şi că alături de ea alţi 30 de balerini vor, de asemenea, să părăsească instituţia. Printre aceştia s-au aflat balerina Marina Minoiu şi balerinul australian Liam Morris.

Participanţii la acest protest s-au îmbrăţişat în faţa instituţiei, în semn de solidaritate cu Johan Kobborg.

O contramanifestaţie a fost organizată de angajaţi români ai Operei, care i-au huiduit pe balerii străini şi au strigat: "Afară din ţară! Aici e Opera Naţională a României!". Aceştia au acuzat discriminări în ceea ce priveşte salarizarea angajaţilor români faţă de cei străini.

După acest incident, Alina Cojocaru, în lacrimi, a anunţat că ea şi 30 de balerini vor părăsi ONB imediat.

Protestul de marţi seară a generat alte titluri în presa internaţională. ”Nucleul dur din România o face pe Cojocaru să plângă”, este titlul unui articol apărut pe site-ul de balet slippedisc.com, preluat şi de site-ul classissima.com.

”A devenit extrem de clar că tulburările de la Opera Naţională din Bucureşti sunt pe cale să stimuleze şovinismul românesc”, se afirmă pe acelaşi site.

”Johan Kobborg a precizat, marţi, că a fost concediat de un dirijor care a insistat asupra faptului că toţi angajaţii de la ONB trebuie să vorbească româneşte”, adăugă acelaşi articol.

Graham Watts, critic de balet, preşedinte al Secţiunii Dans de la Critics' Circle UK, care scrie pentru reviste şi site-uri de dans şi balet din Marea Britanie, mai multe ţări din UE, Statele Unite şi Japonia, a redistribuit pe contul său de Twitter articolul din The New York Times şi fotografia care îi prezintă pe balerinii străinii care s-au îmbrăţişat marţi seară în faţa ONB.

Michael Windsor, designer, jurnalist şi critic de artă din Londra, a publicat pe contul său de Twitter următorul mesaj: ”Gelozia amestecată cu naţionalism de extrema dreaptă. Şi toate acestea se întâmplă într-o instituţie culturală - o zi îngrozitoare pentru artă!”.

Alina Cojocaru, marele nume al baletului internaţional contemporan, s-a pregătit timp de şapte ani la Kiev, apoi la Şcoala Regală de Balet din Londra, începând din anul 1997. La şase luni de la absolvire, s-a întors la Kiev ca prim-solistă, iar un an mai târziu (noiembrie 1999) s-a alăturat Baletului Regal din Londra. La sfârşitul stagiunii a devenit solistă.

Alina Cojocaru a devenit membră a Baletului Naţional Englez în septembrie 2013, ca prim-solistă. În această calitate continuă să interpreteze roluri importante ca invitată permanentă a altor companii de prestigiu precum Baletul din Hamburg şi la Teatrul de Balet American (ABT).

În ultimii ani, Alina Cojocaru a organizat gale de balet în România şi Marea Britanie. Repertoriul Alinei Cojocaru este vast, conţinând atât roluri din repertoriul clasic (Odette/Odile din ”Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, Kitri din ”Don Quijote” de Ludwig Minkus etc.), cât şi din repertoriul neoclasic (”Duo concertant” de Igor Stravinski).

Ca artist invitat, Alina Cojocaru a dansat la Baletul din Kirov, Opera Natională din Paris, Baletul Teatrului Bolşoi din Moscova, Teatrul de Balet American, Baletul din Hamburg, Baletul Regal Danez, Baletul Naţional Ungar, Baletul Operei de Stat din Viena, Baletul din Zürich, Baletul Naţional din Portugalia, Baletul Teatro alla Scala din Milano, Baletul Naţional din Cuba, la Teatro Colon din Buenos Aires, la Teatrul de Balet din Africa de Sud, la Baletul Kremlin, Baletul din Sarasota, Baletul din Zagreb.

Printre premiile Alinei Cojocaru se numără: Premiul ”Dansatoarea anului” oferit de Critica de dans germană în 2012, ”Benois de la Danse” pentru Cea mai bună dansatoare (2012 şi 2004), Premiul ”Balerina Deceniului” (Moscova, 2010), Premiul ”Nijinski” pentru cea mai bună dansatoare (2004), ”Internationaler Movimentos Tanz Preis” (2004), Medalia de Aur la Concursul Internaţional de la Nagoya, ”Prix de Lausanne” (1997).

Johan Kobborg a fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra, iar din ianuarie 2014, era Director Artistic al Companiei de Balet al Operei Naţionale Bucureşti, funcţie despre care Tiberiu Soare spune că nu există în organigrama oficială. Kobborg s-a născut la Copenhaga şi s-a pregătit la Academia de Balet Funen din Odense (Danemarca) iar în 1988, la vârsta de 16 ani, a intrat la Şcoala de Balet Regală Daneză. S-a alăturat Baletului Regal Danez în anul 1989, a devenit solist în 1991 şi prim-solist în 1994.

În 1993, Johan Kobborg a primit medalia de aur la Concursul Erik Bruhn din Canada. Anul următor a primit Marele Premiu la Concursul Internaţional de Balet de la Jackson, SUA, şi Marele Premiu la Concursul Internaţional Nureev din Ungaria. În 1996, a fost nominalizat pentru premiul Benois de la Danse pentru rolul James din ”La Sylphide”.

A câştigat Premiul Cercului Criticii de Dans pentru cel mai bun dansator şi a primit mai multe premii în Danemarca. În  anul 2009, spectacolul său ”La Sylphide” de la Teatrul Bolşoi a fost nominalizat la Premiul Masca de Aur la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului.