Răzvan Ioan Dincă a fost achitat prin decizia Curţii de Apel Bucureşti

Curtea de Apel a admis, pe 18 decembrie, apelurile declarate de Răzvan Ioan Dincă, Alina Moldovan, Iacob Mădălina Gabriela şi Petrescu Georgeta împotriva sentinţei penale  a Judecătoriei sectorului 1 din Bucureşti.

Răzvan Dinca a fost directorul Operei Naţionale Bucuresti din decembrie 2012, când a câştigat concursul de proiecte de management organizat de Ministerul Culturii. 

În mai 2015, cinci persoane cu funcţii de conducere în cadrul Operei Naţionale au fost cercetate pentru un prejudiciu calculat la aproape 630.000 de lei, potrivit Parchetului Judecatoriei Sectorului 1. În acest dosar, directorul instituţiei, Ioan Răzvan Dincă, şi un alt angajat al instituţiei au fost reţinuti, ulterior procurorii cerând emiterea unui mandat de arestare doar pentru directorului Operei, acuzat de mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi fals în declaraţii. Dincă a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, sentinţă care a fost  ulterior contestată.

Solutia din 18 decembrie a Curţii de Apel a arătat: „În baza art. 421 alin. 2 litera a C.p.p. admite apelurile declarate de inculpaţii Dincă Răzvan Ioan, Moldovan Alina Ofelia, Iacob Mădălina Gabriela şi Petrescu Georgeta împotriva sentinţei penale nr. 181/27.03.2017 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pe care o desfiinţează în parte“.

Scurt istoric al perioadei de criză de la ONB

Directorii ONB au fost interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă.

Criza de la Opera Naţională a început pe 4 aprilie 2016, atunci când a venit în mod oficial anunţul că ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, care îl înlocuia pe Răzvan Ioan Dincă, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare, tot interimar. 

Situaţia tensionantă din 2016 a început o dată cu prima decizie a lui Tiberiu Soare, noul director interimar, care a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei din funcţia de director artistic al Corpului de Balet. Reacţia lui Johan Kobborg a fost promptă: a demisionat. Ministerul Culturii a încercat o formulă de mediere, numindu-l director general pe dirijorul Vlad Conta şi director adjunct pe Tiberiu Soare. Johan Kobborg a refuzat însă să lucreze cu o conducere din care făcea parte Tiberiu Soare şi a nu a revenit asupra deciziei de a demisiona.

La intervenţia premierului Cioloş, după o scrisoare deschisă a Alinei Cojocaru către primul-ministru, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a încercat pentru a doua oară, în trei săptămâni, o formulă de mediere şi de negociere, pe fondul protestelor artiştilor de la ONB,împărţiţi în două tabere: pro-Johan Kobborg şi pro-Tiberiu Soare. În această situaţie, pe 20 aprilie 2016, l-a pus din nou în funcţia de director interimar, pe George Călin, pentru ca în urma protestelor artiştilor, de astă dată, susţinători ai lui Tiberiu Soare şi a lui Vlad Conta, să revină din nou, în mai puţin de 24 de ore, asupra deciziei sale. Deciziile pripite ale lui Vlad Alexandrescu, în această situaţie de criză, l-au costat pe acesta funcţia de ministru pe 17 aprilie 2016.

Beatrice Rancea a fost numită o lună mai târziu, mai exact pe 24 mai 2016, director interimar al Operei Naţională Bucureşti.

După scandalul din 2016 şi demisia lui Johan Kobborg, dansatori tineri şi valoroşi, care au strălucit în baletele de la ONB în perioada directoratului lui Kobborg, au părăsit România, printre aceştia numărându-se Francesca Velicu, Marina Minoiu, Dawid Trzensimiech, Diana Tudor. Au demisionat prim-solişti, solişti şi membri ai Corpului de Balet, pe care Johan Kobborg îi invitase din străinătate: Lucas Campbell, Henry Dowden, Daniela Norman, Gina-Marie Leathem, Dianyu Wu, Rebecca Haw, Caspar Stadler, Amy Bale, Liam Morris, Alistair Beattie, Barnaby Bishop. Totodată,solistul Liam Morris şi balerinul George Murray au părăsit Corpul de Balet.

Pierderile cauzate de boicotarea spectacolelor de la Opera Naţională Bucureşti, în timpul crizei din 2016, sunt evaluate la 145903.09 lei, se arată într-un raport de control al Guvernulul, care acoperă perioada 1 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2016.

Opera Naţională din Bucureşti începuse să aibă, din ianuarie 2014, de când director artistic a fost numit coregraful danez Johan Kobborg, o vizibilitate internaţională, datorită premierelor cu solişti, regizori, scenografi, coregrafi de primă mână atât din România, cât şi din străinătate. Sub conducerea lui Johan Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“, „Manon“ (muzică: Jules Massenet, coregrafie: Kenneth MacMillan).

Astfel, ca efect pozitiv intrinsec al directoratului lui Kobborg, balerina-emblemă a prestigioasei companii Covent Garden din Marea Britanie, Alina Cojocaru, a devenit în ultimii doi ani o prezenţă constantă în spectacolele de balet de pe prima scenă de operă a ţării.

Sub conducerea lui Johann Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele: „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“, Următoarea premieră de balet de la ONB, „Manon“ (muzică: Jules Massenet, coregrafie: Kenneth MacMillan).

„Cu excepţia „Giselle“, Alina Cojocaru a dansat în toate aceste spectacole. Artista apare în premierele de gală, după aceea balerine române rulează în distribuţiile spectacolelor, având şansă să apară de-a lungul întregii stagiuni, pe prima scenă a ţării.

În revista „Dance Europe”, una dintre cele mai prestigioase publicaţii internaţionale dedicate artei dansului, cronicarul britanic Mike Dixon a inclus, în octombrie 2015, Compania de Balet a Operei Naţionale Bucureşti la secţiunea ,,Compania Anului“. Acelaşi critic a nominalizat-o pe balerina Marina Minoiu, prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti, la ,,Cea mai bună interpretare feminină“ pentru rolul Marguerite din baletul „Marguerite and Armand“

Directorii ONB au fost interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă.