Portrete din Anglia epocii victoriene
0
Volumul „Bâlciul deşertăciunilor“ va fi distribuit împreună cu ziarul „Adevărul”, la preţul de 10,99 lei. William Makepeace Thackeray (1811-1863) a realizat în acest roman o imagine panoramică a societăţii englezeşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Născut la Calcutta, în India, Thackeray era fiul unui secretar din conducerea Companiei Britanice a Indiilor de Est. Tatăl său a murit când William avea 5 ani. Băiatul a fost trimis în Anglia, fără mama sa, care a rămas în India, şi a fost educat în mai multe şcoli bine cotate. Intenţia de a studia la Universitatea Cambridge a durat numai un an, dar câteva scrieri ale lui au fost publicate totuşi în revistele universităţii.
Tânărul Thackeray a călătorit la Paris şi la Weimar, unde l-a cunoscut de Goethe. La 21 de ani a intrat în posesia averii moştenite de la părinţi, pe care a risipit-o însă destul de repede în jocuri de noroc, în încercarea de a fonda două ziare lipsite de succes şi în falimentul a două bănci indiene.
Poveşti de viaţă şi dragoste
Obligat să-şi câştige existenţa, Thackeray s-a îndreptat către jurnalism, semnând pentru „Fraser's Magazine" articole de critică de artă, schiţe, dar şi două opere literare mai dezvoltate, „Catherine" şi „Norocul lui Barry Lyndon". După câteva scrieri de succes, renumele i-a fost asigurat de romanul „Bâlciul deşertăciunilor", care i-a atras elogiile criticii şi admiraţia publicului încă înainte de apariţia ultimului fascicul.
Personajele din înalta societate pe care le satiriza au decretat că este egalul lui Dickens. Nu era şi părerea autorului, dar eticheta a avut succes. În pofida eroinei Becky Sharp, al cărei portret se detaşează prin forţa descrierii, cartea este considerată un roman fără un adevărat personaj principal.
Povestea începe în momentul în care două tinere, Becky Sharp şi Amelia Sedley, termină „Academia pentru Tinerele Fete a Domnişoarei Pinkerton" şi se pregătesc să plece la casa Ameliei. Becky este orfana unui artist sărac, Amelia aparţine unei familii londoneze înstărite.
De-a lungul romanului se împletesc poveştile celor două tinere. Aventurile frumoasei şi inteligentei Becky, decisă să-şi construiască un statut social prin orice mijloace, se întretaie, nu întotdeauna fericit, cu nenumăratele necazuri ale bunei şi generoasei Amelia, care nu străluceşte însă prin inteligenţă.
Semnătură galben-canar
În mod obişnuit, operele lui Thackeray se remarcă prin aciditatea criticii. Acelaşi lucru se întâmplă şi în „Bâlciul deşertăciunilor", care penalizează trăsături umane şi situaţii sociale, fără a fi însă un roman reformator. Chiar dacă autorul realizează o satiră socială, el se apleacă mai ales asupra lăcomiei, ipocriziei, slăbiciunilor firii omeneşti.
Romanul „Bâlciul deşertăciunilor" a fost prima carte pe care autorul a semnat-o cu numele lui real. Pentru cele de dinainte a folosit mai multe pseudonime: Charles James Yellowplush, Michael Angelo Titmarsh, George Savage Fitz-Boodle. Autorul a realizat el însuşi gravurile pentru ilustrarea textului şi a copertei fiecărui număr din revista în care apărea un capitol al lucrării. Coperta avea culoarea galben-canar ce a devenit un fel de „semnătură" a lui Thackeray.
Ecranizări ale romanului
Filme mute cu titlul „Bâlciul deşertăciunilor", realizate de Charles Kent (1911), Charles Brabin (1915), Courtney Rowden (1922), Hugo Ballin (1923)
Filme vorbite: „Bâlciul deşertăciunilor" (1932), regia: Chwester M. Franklin, cu Myrna Loy, „Becky Sharp" (1935), cu Miriam Hopkins şi Francese Dee, primul film Technicolor, „Bâlciul deşertăciunilor" (2004), regia: Mira Nair, cu Reese Whiterspoon.
Seriale TV:„Bâlciul deşertăciunilor" a fost titlul a trei adaptări BBC: în 1967, cu Susan Hampshire în rolul Becky Sharp, pentru care a primit Premiul Emmy, în 1987, cu Eve Matheson în acelaşi rol, şi în 1998, cu Natasha Little ca protagonistă.
Se încarcă comentariile...
