Palatul Stirbei din Calea Victoriei - retrocedat

Biblioteca Bathianeum, Muzeul Brukenthal si Castelul Bran sunt pandite de aceeasi soarta

Putina lume o mai remarca azi, asa cum e ascunsa undeva in spatele arborilor stufosi, in curtea de pe Calea Victoriei, nr. 107. E o cladire eleganta, ramasa in mintea multora mai ales prin frumoasele cariatide de teracota, cum nu prea mai vezi prin Bucuresti. Construit pe la jumatatea secolului XIX, de familia Stirbei, palatul a avut, cel putin in ultimii ani, un destin nefericit. Daca pana mai ieri apartinea Muzeului National de Arta, cladirea, purtand si azi o placuta ce anunta aici un demult desfiintat Muzeu al Ceramicii si Sticlei, este acum, deocamdata in acte, retrocedata fostilor proprietari. O recenta hotarare judecatoreasca a incredintat-o mostenitorilor familiei, raspanditi prin diverse colturi ale lumii. Astfel, Muzeul National de Arta pierde un al doilea spatiu de expunere dupa cladirea din Kiseleff, care a gazduit colectia Avakian, retrocedata si ea la inceputul anului trecut. Din pacate, nu se poate spune ca imobilul, un elegant si important monument al Capitalei, a beneficiat vreodata de grija autoritatilor noastre. Rechizitionata in 1947 si atribuita atunci Uniunii Femeilor Antifasciste din Romania, cladirea ramane in posesia statului. Aici a fiintat de-a lungul timpului un Muzeu de Etnografie, pentru ca dupa cutremurul din 1977, care a afectat grav imobilul, acesta sa se mute, iar in spatiul ramas liber sa se organizeze mai tarziu un muzeu al sticlei si ceramicii. Si acesta se desfiinteaza spre sfarsitul anilor '80, lasand in urma o cladire degradata si infestata cu o ciuperca ce facea imposibila orice alta expunere. In momentul de fata, cladirea este goala si neingrijita, in unele camere tencuiala este rasa de pe pereti in asteptarea unei restaurari care nu s-a mai infaptuit. In ciuda existentei, inca de la jumatatea anilor '90, a unui proiect de restaurare, menit sa repuna cladirea in circuitul muzeal, (aici urmand sa se infiinteze Muzeul de Arta Decorativa), nu s-au alocat banii necesari, iar starea ei s-a inrautatit. Neglijenta de care a dat dovada statul a constituit un argument in plus in favoarea retrocedarii catre fostii proprietari. Ioan Hidegcuti, secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor, ne-a declarat ca procedura de retrocedare se afla "pe ultimii milimetri", mostenitorii urmand sa fie pusi in posesie in cel mult o luna. Chiar daca imobilul se afla in administrarea unei institutii publice, nu s-a putut invoca "utilitatea publica", intrucat acesta a fost retrocedat printr-o hotarare judecatoreasca si nu in baza Legii 10 din 2001, vizand retrocedarile. Ministerul Culturii a fost deja contactat pentru a-si manifesta dreptul de preemtiune conform legii, mai aflam de la reprezentantul MCC, semn ca imobilul urmeaza sa fie vandut. Cum este insa putin probabil ca statul sa gaseasca resursele necesare cumpararii sale, e greu de spus in momentul de fata ce se va intampla cu Palatul Stirbei. Acesta nu este nici pe departe singurul lacas de cultura important pe care statul trebuie sa-l retrocedeze fostilor proprietari. Aceeasi soarta, aflam de la Ioan Hidegcuti, o vor avea Biblioteca Bathianeum din Alba Iulia si Muzeul Brukenthal din Sibiu. De asemenea, s-a inregistrat o cerere de retrocedare si pentru Castelul Bran. Cu toate ca retrocedarea acestor imobile catre fostii proprietari se face pe buna drepate, nu e mai putin adevarat ca institutiile de cultura gazduite de ele raman fara spatii. In cazul MNAR situatia este critica: Palatul Stirbei retrocedat si celelalte doua corpuri de la Muzeul Colectiilor de Arta aflate inca in reparatii (fara sa se fi alocat vreun leu anul acesta). Si totusi, directoarea Roxana Theodorescu are grija sa nu deranjeze cu vreo plangere autoritatile responsabile.