Monumentele si siturile istorice, victime ale vandalismului si braconajului arheologic

Recenta vandalizare cu buldozerul a cetatii Troesmis, una dintre cele mai mari si complexe asezari antice din Romania (despre care ziarul Adevarul a scris in amanunt), chiar daca este cel mai dramatic

Recenta vandalizare cu buldozerul a cetatii Troesmis, una dintre cele mai mari si complexe asezari antice din Romania (despre care ziarul Adevarul a scris in amanunt), chiar daca este cel mai dramatic caz de acest gen din ultimul timp, nu este, din pacate, singurul. Potrivit lui Ioan Opris, secretar de stat pe probleme de patrimoniu in Ministerul Culturii si Cultelor, situatii grave se inregistreaza si la alte situri arhelogice sau monumente istorice, neglijenta autoritatilor locale impletindu-se cu incalcari ale legislatiei din domeniul patrimoniului si cu flagrante cazuri de braconaj cultural. Pe langa interventiile neautorizate ale unor localnici sau chiar ale administratiei (o multime de drumuri nu au putut fi construite sau proiectate decat peste vestigii antice sau tumuli funerari - la Histria sau Troesmis), siturile arheologice mai sunt agresate de sutele de cautatori de comori inarmati cu detectoare de metale. "In Muntii Orastiei, la Cetatile Dacice, nu detinem controlul asupra acestui gen de braconaj arheologic, cu toate ca exista o unitate mobila de politie care actioneaza in zona. Fenomenul a capatat o amploare care a ajuns sa inhibe autoritatile. De asemenea, in Dobrogea, la Salva Rusa - antica asezare Ibida -, unde este o suprafata foarte mare de vestigii, primarul si-a permis sa dea "loturi" agricole in perimetrul sitului arheologic. La Rupea, a fost instalata o antena de telefonie mobila chiar in varful cetatii, iar aceeasi situatie se inregistreaza si la castrul de la Tibiscum", a declarat Ioan Opris. Nu trebuie ignorat, apoi, ca exista pagini de Internet care cheama turistii straini pentru a cauta comori in Romania sub acoperirea unor expeditii de "turism arheologic". Responsabilii din minister spera, insa, ca aceasta recrudescenta a braconajului arheologic sa fie stopata odata cu aparitia Hotararii de Guvern prin care se va decide interzicerea detinerii si comercializarii, fara autorizatie, a detectoarelor de metal. Debandada este favorizata insa, in momentul de fata, si de inexistenta unui sistem unitar de semnalizare a monumentelor istorice, prevazut in legea 422/2001, cele mai multe dintre cele 22 000 de monumente ce se gasesc in Romania neavand nici un element de identificare si atentionare. In ceea ce priveste situatia de la Troesmis, dupa ridicarea dreptului de semnatura al lui Simion Gavrila, fostul director al "Institutului de Cercetari Eco-muzeale", cel care a "coordonat" lucrarile neautorizate din sit, responsabilii din Ministerul Culturii au decis, potrivit lui Ioan Opris, "sistarea pentru cel putin doi ani a oricarei cercetari in zona si solicitarea din partea I.C.E. a unui proiect corect de cercetare. Doar in baza acestuia se va putea lua in discutie o eventuala deschidere a santierului arheologic." Pentru a putea stabili si alte masuri, oficialii din MCC asteapta rezultatele anchetei politiei, aflata in curs de desfasurare.