Lungul drum al morţii: evreii din spaţiul românesc în vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial
0
Evreii din spaţiul românesc au fost supuşi unui întreg proces de teroare, deportare şi exterminare de către autorităţi. Mărturiile vorbesc despre acte de o atrocitate aşa cum nu a cunoscut România şi se încadrează în masacrele care au marcat faţa istoriei de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial.
Povestea pogromurilor şi apoi cea a deportărilor evreilor din spaţiul românesc începe în 27 decembrie 1937 când este instalat guvernul Goga-Cuza, primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. Acesta pomulgă “Legea revizuirii cetăţeniei” la data de 1938 care dă startul prigonirii evreilor, deoarece foarte mulţi oameni aparţinând acestei minorităţi nu mai sunt consideraţi cetăţeni români.
Pogromul de la Dorohoi
La sfârşitul lunii iunie 1940, România trebuie să cedeze Basarabia, Bucovina şi ţinutul Herţa Uniunii Sovietice, în urma tratatului Ribbentrop- Molotov. Populaţia românească este evacuată cu ajutorul armatei, dar se hotărăşte ca evreii să rămână pe loc. Retragerea forţată a românilor, dintr-un spaţiu care le aparţinea din moşi- strămoşi a cauzat o serie de frustări atât în rândul civilor, cât şi în rândul militarilor. Antisemitismul nu era o stare nouă în România. El fusese cultivat în memoria colectivă cu ajutorul ziarelor care aparţineau legionarilor şi mai ales prin politica reginului lui Carol al II-lea.
Astfel că atunci când armatele ajung la Dorohoi starea socială era destul de tensionată. Istoricul Dinu C. Giurescu afirmă că militarii, abia întorşi din Basarabia, "...unde au avut dificultăţi foarte mari cu evreii de la nord de Prut... s-au răzbunat", la Dorohoi. Românii care vin în convoie din zonele nou ocupate împrăştie vorba că unităţile armate româneşte erau atacate de jidani.
Marcant este faptul că acest progrom reprezintă primul eveniment de manifestare antievreiască, dar mai ales este săvârşit de armată română.
În 1 iulie 1940, subunităţi militare din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie declanşeză un atac împotriva populaţiei evreieşti. La Dorohoi fuseseră aduse trupurile a doi militari din armata românească- unul român şi celălalt evreu, care urmau să fie înmormântaţi în data de 1 iunie. Soldaţii români au deschis focul asupra evreilor aflaţi la îmormântarea ostaşului evreu. Au fost omorâţi toţi civilii care veniseră la ceremonia solemnă, cu excepţia unui singur supravieţuitor, dar şi şapte militari evrei care erau înrolaţi în armata română.
Soldaţii români au intrat în oraş, pe cele trei străzi principale, unde se aflau majoritatea prăvăliilor şi locuinţelor evreieşti. Aceştia au jefuit, au devastat magazinele, au bătut şi au schinjuit pe oricine le ieşea în cale. Nu se ştie cu exactitate numărul celor ucişi atunci. Oficial este cunoscută cifra de 53 de morţi şi alţi zeci de răniţi. Unii istorici susţin că numărul este mult mai mare, ajungând chiar până la 200 de persoane asasinate.
Se încarcă comentariile...
