Ioan Holender propune o reformă radicală: "Opera din Bucureşti ar trebui desfiinţată"

"Opera nu este un sanatoriu, în primul rând trebuie să mulţumeşti publicul", a declarat Ioan Holender, cel mai longeviv director de la Staatsoper din Viena, la Digi TV. "Soluţia ar fi pornirea de la zero, potrivit acestuia. Opera Naţională Bucureşti (ONB) ar trebui desfiinţată şi creată în locul acesteia o altă instituţie, care să scoată posturile la concurs şi să fie angajaţi cei capabili", a explicat fostul preşedinte al Festivalului Enescu.

"Situaţia prezentă din România este catastrofală în toate privinţele şi una din culmile acestei catastrofe este la Opera Naţională. Este în primul rând vina statului, a ministerului."

"Ministrul trebuie să stabilească cine conduce acest institut. Problema e să se găsească o persoană care să menţină atât Baletul, care pare că este de succes şi foarte aclamat la Bucureşti, dar şi Opera, care are mai puţin succes şi care, calitativ, este într-o situaţie extrem de proastă, după părerea mea", a declarat Ioan Holender/

"Eu ştiu orarul de muncă al Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti, care a scăzut în calitate şi este în continuă scădere, se lucrează din ce în ce mai puţin — este responsabilitatea ministerului, bineînţeles."

Salariile nu pot fi egale, iar angajaţii nu trebuie să îşi aleagă directorul, spune fostul director al Operei de Stat din Viena.

"Greva aceasta este absolut nedeterminată, ar trebui să îi concedieze pe toţi care fac grevă. Oamenii sunt plătiţi conform contractelor pe care le au şi nu au nici un drept să facă grevă pentru a se pune directorul pe care îl vor ei."

"Ce se comentează în Occident şi în ziarele de aici — niciunde pe lumea asta angajaţii nu pot determina cine conduce un institut. Angajaţii Operei să facă o listă cu nişte nume din care ministrul să aleagă persoana care să conducă? Cum să vă spun, nu găsesc cuvinte pentru a mă exprima în acest sens (...) vă daţi seama ce ar face angajaţii din directorul care este omul lor."

"Cunosc situaţia conflictului şi scânteia care a provocat conflictul: salariul d-lui Kobborg (...) dar nu este treaba angajaţilor să discute cât primeşte unul sau altul. Responsabilitatea o are doar directorul artistic, care poate să plătească cum vrea el (...) dacă se consideră că plata lui Kobborg este justificată, nu e treaba angajaţilor să discute asta."

"Unul e plătit mai bine, altul mai puţin bine, depinde de prestaţia artistică a fiecăruia. Într-o instituţie de artă nu există democraţia că <<toţi sunt plătiţi la fel>>"

"Publicul vine pentru artişti. Bineînţeles că Alina Cojocaru primeşte de 100 de ori mai mult decât altă prim-balerină."

În Viena, salariul unui balerin debutant este în medie de 1,800 - 2,000 de euro

"Toţi angajaţii din România sunt plătiţi mai prost decât cei de afară, nu puteţi compara salariile românilor, fie ei la stat sau privat, cu ce este în Viena, fiindcă aici costurile sunt mult mai înalte."

"Bineînţeles că străinii, oaspeţii, soliştii care vin (în România n.r.) au pretenţii. Este piaţa liberă. (...) Balerinii, cântăreţii, dirijorii pot pretinde sumele pe care le primesc altundeva, este o normalitate."

"Ion Dacian, când a fost tenor la Operetă, bineînţeles că a fost plătit superior faţă de toţi ceilalţi cântăreţi. Nicolae Herlea a fost plătit mai bine decât colegii baritoni, care cântau aceleaşi roluri, dar mai puţin bine."

"Ce-i bun şi ce-i rău stabileşte publicul", a conchis Ioan Holender, la Digi TV.

Cel mai longeviv director al Operei din Viena

Numele: Ioan Holender
Data şi locul naşterii: 18 iulie 1935, Timişoara
Starea civilă: căsătorit, are trei copii
Studiile şi cariera:
 A studiat mecanica la Universitatea „Politehnica“ din Timişoara, dar a fost exmatriculat pentru că a ţinut un discurs în timpul revoltei studenţilor din Timişoara.
 Între anii 1960 şi 1962 a studiat muzica clasică la Conservatorul de Stat din Viena.
 În perioada 1962-1966 a cântat ca bariton la teatrele de operă din Viena, „Klagenfurt“ şi „Sankt Pölten“.
 Din 1966 a devenit agent de impresariat artistic şi manager muzical la Agenţia de teatru „Starka“, pe care, ulterior, a preluat-o, devenind „Agenţia de impresariat artistic Holender“.
 În 1988 a devenit secretarul general al Operei din Viena şi al Volksoper (Opera pentru popor), urmând ca din 1992 şi până în 2010 a ocupat funcţia de director al Operei de Stat din Viena. Este cel mai longeviv director din istoria Operei vieneze.
 Din 2003 este preşedinte şi director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu“ din Bucureşti.
 Locuieşte în: Viena, Austria