Hamlet, lăsat fără cuvinte pe scenă
0Trupa teatrului spaniol “Lliure” realizează un prolog la piesa lui Shakespeare, doar prin intermediul dansului, gestului şi muzicii. Teatrul Naţional din Bucureşti găzduieşte sâmbătă şi duminică un spectacol ieşit din comun: „Casa Europeană, prologul lui Hamlet fără cuvinte“.
Piesa scrisă şi regizată de spaniolul Àlex Rigola are două reprezentaţii la Sala Mare, pe 20 şi 21 decembrie, de la ora 19.00 şi închide Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, desfăşurat la Bucureşti şi la Cluj.
Spectacolul unuia dintre cele mai importante teatre din Catalonia, Teatre Lliure, combină mijloacele teatrului clasic şi contemporan cu dansul modern şi muzica.
Scenografie impresionantă
Àlex Rigola, director al Teatrului din 2003, este considerat a fi unul dintre cei mai importanţi regizori europeni, fiind obişnuit cu marile texte ale clasicilor. El şi-a montat spectacolele pornind de la operele lui Euripide, Shakespeare, David Mamet, Franz Kafka. Reprezentaţia de la Teatrul Naţional uluieşte prin decorul în care se ţes destinele personajelor, un bloc de trei etaje, fără ziduri exterioare, care îi dă spectatorului şansa să vadă tot ce se întâmplă în fiecare cameră. Poveştile din interior îşi consumă simultan resursele de surpriză.
Inexistente în spectacol, cuvintele sunt înlocuite de gest, mimică şi emoţia transmisă de muzică. Deşi publicul îi va recunoaşte dintr-o privire pe Hamlet, Horaţio, Ofelia, Laertes, Gertrude, poveştile lor sunt cele ale oamenilor de azi, măcinaţi de propriile revolte şi care se simt trădaţi, nefericiţi şi chiar prinşi pe picior greşit de marile jocuri politice care îi folosesc pe post de pioni de sacrificiu.
Piesa este un prolog, o introducere în opera lui Shakespeare şi arată ce s-a întâmplat cu câteva momente înainte ca marea tragedie, aşa cum o ştim, să înceapă.
Un exerciţiu de „spionaj”
Ritmul lent imprimat de regizor îi oferă spectatorului timp să urmărească la microscop cum se derulează existenţele mai multor personaje care trăiesc în acelaşi imobil deţinut de o familie europeană, bogată şi influentă. Publicul, el însuşi expus unui exerciţiu de voaierism, poate reflecta în timp real la teme precum: familia, comunicarea, societatea, viaţa şi moartea.
Regizorul spune că procedeul este similar celui încercat de Alfred Hitchcock în “Rear Window”, film în care personajul lui James Stewart, L. B. Jefferies, un fotograf imobilizat în propriul apartament, îşi spionează vecinii şi inventează diverse scenarii, ajungând să creadă că unul dintre ei a comis o crimă. Din distribuţia spectacolului de la Teatrul Naţional fac parte Chantal Aimée, Oriol Guinart, Luis Marco, Natalie Labiano ş.a.