Despre Holocaust cu un legionar in sala

Sa-l intalnesti pe Serban Suru, presedintele Miscarii Legionare din Romania, conducand o manifestare a nostalgicilor legionari (cum s-a intamplat acum cateva zile), pare de-a dreptul firesc, dar a-l

Sa-l intalnesti pe Serban Suru, presedintele Miscarii Legionare din Romania, conducand o manifestare a nostalgicilor legionari (cum s-a intamplat acum cateva zile), pare de-a dreptul firesc, dar a-l intalni in Aula Academiei Romane, la sesiunea intitulata "Holocaustul si implicatiile lui in Romania" nu poate decat sa mire. Personajul, care nu mai demult de sambata trecuta striga cui era dispus sa il asculte "Contest Holocaustul", venise ieri sa asculte comunicarile istoricilor romani cu privire la cateva probleme sensibile ale istoriei noastre contemporane: participarea Romaniei la Holocaust, ponderea sentimentelor antisemite in randul populatiei, de-a lungul timpului si rolul jucat de maresalul Antonescu in persecutarea evreilor. Vrand probabil sa confere un caracter "incognito" prezentei sale, Serban Suru inlocuise obisnuita camasa verde cu una de culoarea mustarului, dar exotica prezenta nu parea sa intimideze pe cineva, vorbitorii citindu-si netulburati comunicarile. Eugen Simion, presedintele Academiei, a apreciat contributiile semnificative ale evreilor la cultura romana, iar Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor a precizat ca "In Romania nu a avut loc un Holocaust, dar Romania a participat la Holocaust. Cele intamplate asaza insa nu poporul roman, ci pe conducatorii din acea vreme in randul participantilor la Holocaust". Ioan Scurtu, Lya Benjamin, Theodor Wechsler si Dan Berindei au vorbit despre situatia evreilor in Romania interbelica, despre imaginea evreului in gandirea antonesciana si despre dimensiunile persecutiilor antievreiesti. "Nu cred ca exista la noi climatul potrivit pentru o astfel de dezbatere", a precizat in discursul sau Florin Constantiniu, adaugand ca "in prezent comunitatea istoriografica este profund divizata, opiniile fiind absolute, iar schimbul de idei blocat, la aceasta adaugandu-se aparitia in viata culturala a unei politii de opinii, care functioneaza in numele corectitudinii politice, etichetand orice punct de vedere cu o eticheta politica".