Cristi Puiu radiografiaza o tara aflata in criza

Ziarul Adevarul va propune continuarea povestii filmului premiat la Cannes in regia lui Cristi Puiu. Este vorba despre scrisoarea de intentie care insotea proiectul initial. In randurile de mai jos

Ziarul Adevarul va propune continuarea povestii filmului premiat la Cannes in regia lui Cristi Puiu. Este vorba despre scrisoarea de intentie care insotea proiectul initial. In randurile de mai jos cititorul va putea sa-si faca o imagine mai exacta a viziunii autorului si, mai mult, sa afle despre continuarea acestui proiect, continuare care, daca va fi tradusa in fapt, va da nastere unui miniserial de sase episoade. (M.V.) "Moartea Domnului Lazarescu" este primul film din seria de sase filme de lungmetraj, intitulata "Sase povesti de la Marginea Bucurestiului". Cele sase filme vor istorisi povestea unor personaje apartinand paturii de mijloc din Romania, locuitori ai unei capitale de la periferia Europei, ce se confrunta cu propriile lor aspiratii, cu tentatia de a se implini rapid si cu spaima de a cadea in saracia de care ii desparte un foarte fin perete. Aceste sase filme urmaresc sa restituie criza morala prin care trece societatea romaneasca si formulele pe care diversi membri ai ei le intrebuinteaza pentru a-si croi drum alegand intre bine si rau. Gandit ca o suita de fabule si avand ca tema relatia intre oameni, felul in care acestea sunt distorsionate si pervertite intr-o tara aflata in criza. Proiectul functioneaza ca un tot compus din sase filme autonome. Aceste sase fabule se deruleaza fiecare in unitate de 24 de ore si poarta urmatoarele titluri de lucru: povestea cu ambulanta, titlul final "Moartea Domnului Lazarescu"; povestea cu tanti Geta; povestea cu soferul de taxi; povestea cu sotii Petra; povestea cu tulburarea linistii publice; povestea cu Flavia Buza. Structura proiectului urmeaza un model balzacian. Intre personajele care traverseaza cele sase filme exista legaturi, uneori importante, alteori conjuncturale, traiectoriile acestea intersectandu-se si perturbandu-se reciproc. Situatiile in care se regasesc personajele si rezolvarile la care recurg, le accentueaza insa incertitudinile, implicandu-le sa isi depaseasca conditia. Societatea romaneasca se afla la rascruce, dar fundamentele morale ale acesteia au fost minate de cursul imprevizibil al evenimentelor politice: caderea comunismului, integrarea europeana, globalizarea etc. Schimbarile pe care aceste evenimente politice le-au generat la nivel social si economic, i-au prins pe romani nepregatiti, obligandu-i acum sa-si reconverteasca sistemul de valori. Procesul reconvertirii nu este usor, iar rezultatul lui este de cele mai multe ori confuzia. Dincolo de orgolii nationale, Romania, acest colt umbros al Europei, a avut si continua sa aiba o istorie foarte particulara. Aceasta se afla la originea unei filosofii a disperarii si a unui model de viata comunitara, in egala masura functional si repingator, in care supravietuirea a devenit scop in sine, izolarea plina de suspiciuni a luat locul dialogului si a iubirii aproapelui, in care banul a devenit reperul absolut, iar elita comunitatii o reprezinta noii imbogatiti. Aici, in Romania, responsabili pentru toate relele sunt intotdeauna ceilalti, vecinii de la bloc, de la UE si mai sus la Dumnezeu, oamenii si-au pierdut respectul fata de sine, iar spiritul critic, atat de necesar, a fost redus la bascalie si indiferenta. (va urma)