Concertele de deschidere de la Ateneu sunt dedicate dirijorului George Georgescu

Filarmonica "George Enescu" îşi deschide stagiunea 2012-2013. FOTO Mediafax

Deschiderea stagiunii filarmonicii „George Enescu” este anunţată pentru zilele de 4 şi 5 octombrie, când vor avea loc două concerte extraordinare, care marchează împlinirea a 125 de ani de la naşterea dirijorului român George Georgescu.

Dirijorul orchestrei simfonice va fi Horia Andreescu, care este dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”. Din programul serii fac parte recitalurile „Fantezia pentru pian, cor şi orchestră” şi „Simfonia nr. 9” de Ludwig van Beethoven, cu solistul Valentin Gheorghiu. 

În cadrul evenimentului, îşi va da concursul Corul Filarmonicii „George Enescu”, din care fac parte Adela Zaharia, soprană, Carmen Topciu, alto, Cristian Mogoşan, tenor şi Marius Boloş, bas, dirijaţi de Iosif Ion Prunner. 

Valentin Gheorghiu este unul dintre cele mai mari nume ale şcolii pianistice româneşti, debutând pe scena Filarmonicii bucureştene la doar 15 ani, sub bagheta lui George Georgescu. De atunci şi până în prezent, în cei 70 de ani de activitate, şi-a construit o frumoasă carieră internaţională. Timp de aproape şase decenii, din 1950 şi până în 2009,  a fost solist al Filarmonicii. Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat în distincţii importante, între care şi unele de compoziţie, începând cu Menţiunea I Enescu (1946, pentru Sonata pentru pian). Pianistul a fost consacrat, de asemenea, prin Premiul „George Enescu“ al Academiei Române, pentru Concertul pentru pian. 

Epoca Georgescu

Maestrul George Georgescu, care este celebrat cu ocazia deschiderii stagiunii Filarmonicii 2012-2013, s-a născut la Sulina, la 12 septembrie 1887. A urmat cursurile Conservatorului de la Bucureşti, la clasa de violoncel, după care a plecat în Germania. În urma unui accident, renunţă la violoncel şi începe să dirijeze Filarmonica din Berlin sub îndrumarea cunoscutului şef de orchestră Arthur Nikisch. Se întoarce în timpul Primului Război Mondial în România şi va fi, vreme de cinci decenii, director şi dirijor al Filarmonicii, şi, pentru opt ani, în trei etape, director al Operei din Bucureşti.

A devenit celebru pentru concertele şi înregistrările cu „Simfonia a IX-a" de Beethoven, iar sub bagheta sa au cântat cei mai mari solişti ai vremii. De neuitat a rămas concertul cu el la pupitru, George Enescu la vioară şi Pablo Casals la violoncel.

Primul concert pe care l-a dirijat la Ateneul Român a fost pe 4 ianuarie 1920. Din 1921 devine, vreme de patru decenii, directorul general al Filarmonicii din Bucureşti. Datorită notorietăţii internaţionale ale maestrului şi a relaţiilor sale de prietenie cu marii muzicieni ai lumii la Bucureşti au venit numeroşi compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein.

George Georgescu a fost mereu apropiat de orchestră şi puternic implicat în viaţa muzicală a timpului său. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: a dirijat 52 de orchestre din lumea întreagă, 850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite – 100 de piese româneşti şi 396 de lucrări străine, majoritatea, partituri contemporane în primă audiţie, a colaborat cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea, „epoca Georgescu”.

George Georgescu a promovat intens creaţia muzicală românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Martian Negrea, Constantin Silvestri.