CNN: De ce ar trebui ca noul Papă să fie african
0
Retragerea Papei Benedict al XVI-lea a dat naştere unui val de speculaţii privind alegerea noului Papă. Profesorul de religie Stan Chu Ilo de la Universitatea din Toronto crede în venirea unui Papă de culoare la Vatican, pe fondul schimbării centrului polarizator al creştinismului înspre continentul african.
Pentru mulţi catolici nu are importanţă de unde vine noul Papă, ci cine este acesta. Dar pentru catolicii africani alegerea unui Papă de culoare ar însemna împlinirea catolicismului african şi rezolvarea provocărilor specifice acestui continent.
Cardinalul nigerian John Onaiyekan spune că timpul alegerii unui Papă african a venit încă din primul secol al bisericii.
„Nu spun că aş dori să fiu luat în considerare pentru papalitate, dar faptul că Evanghelia trebuie să fie predicată tuturor popoarelor, limbilor şi tuturor raselor înseamnă că cel mai înalt post de conducere al bisericii trebuie să fie liber pentru oricine, indiferent de rasă, limbă sau de naţiune. Nu aş fi surprins să văd un Papă african în timpul vieţii mele“, declara el în urmă cu o săptămână.
Nimeni nu se aştepta ca în câteva zile Papa Benedict să anunţe că se retrage şi ghanezul Peter Turkson şi nigerianul John Onaiyekan să fie consideraţi potenţiali succesori ai Papei.
Africa, centrul polarizator al creştinismului
În ultimele trei decenii, la nivel global a avut loc o schimbare în catolicismul global: centrul de greutate al creştinismului s-a mutat dinspre Occident spre continentul din sud.
Cifrele vorbesc de la sine: 70% din catolici provin din cele două Americi (48%) sau din Europa (24%). Mai bine de un sfert din catolici trăiesc fie în regiunea Asia – Pacific (12%), fie în Africa Sub-Sahariană (16%). Este pentru prima dată în istorie când America Latină şi Africa dau mai mult de jumătate din populaţia catolicilor la nivel mondial.
„Creştinismul african trebuie să fie văzut ca o componentă majoră a creştinismului contemporan. Asta înseamnă că trebuie să înţelegem creştinismul privind la Africa zilelor noastre“, spune misionarul englez Andrew Walls.
Părerea lui Andrew Walls este împărtăşită şi de alte persoane care privesc la creşterea şi la diversitatea creştinismului africa într-un timp în care catolicismul „este pe moarte“ în Europa, fiind slăbit de numeroase scandaluri sexuale, de o criză a conducerii şi de una a credinţei şi a secularismului.
Pe când bisericile catolice din Europa şi din America de Nord sunt goale, cele din Africa sunt pline până la refuz în fiecare duminică, scrie Stan Chu Ilo pentru CNN. Mai mult, pe când slujbele din bisericile europene sunt văzute ca fiind mult prea formale, medievale şi prea ritualice, festivităţile bisericeşti din Africa sunt pline de entuziasm şi de veselie.
Catolicismul are şi o influenţă culturală puternică în căutarea continuă de răspunsuri a Africii pentru provocările de care are parte: sărăcia, bolile, conflictele religioase, războaiele, problemele politice şi economice, fundamentalismul islamic radical şi încercarea de a atenua efectele schimbărilor climatice şi a dezastrelor naturale.
Din această cauză, bisericile africane devin puternice capitale sociale, ale căror valori nu ţin numai de furnizarea sprijinului spiritual, ci şi de consolidarea societăţii civile.
„Plămânii spirituali“ ai catolicismului
Însuşi Papa Benedict al XVI-lea a recunoscut această schimbare. În noiembrie 2011, Papa a afirmat că Africa joacă rolul unor „plămâni spirituali“ care vor aduce la viaţă şi bisericile din Occident şi că ar trebui să devină centrul reînnoirii gândirii catolice, filosofiei şi teologiei. Papa Benedict vede catolicismul african într-o poziţie favorabilă pentru a conduce creştinismul spre viitor.
Chiar şi aşa, Stan Chu Ilo se întreabă dacă biserica catolică este pregătită pentru un Papă de culoare. „Va reuşi biserica, ce se defineşte ca fiind universală, să-şi asume consecinţele identităţii sale? Va fi Biserica Catolică capabilă să accepte catolicismul african?“, se întreabă Chu Ilo. El crede că, indiferent de alegere, noul Papa ar trebui să fie Papă pentru o lume întreagă, nu să devină prizonierul Vaticanului.
El ar trebui să se adreseze şi celor mai marginalizaţi dintre catolici, cum ar fi femeile divorţate, homosexualii, lesbieniele, victimele abuzurilor sexuale ale clericilor, dar şi celor care se simt înstrăinaţi de biserică din cauza recomandărilor sale morale şi spirituale, crede profesorul Stan Chu Ilo.
Ar trebui să fie sarcina noului Papă să facă din nou din Biserica Catolică o comunitate a oamenilor de orice culoare, o biserică ce îmbrăţişează schimbărie socile şi culturale.
Doar în acest fel Biserica Catolică va redeveni cu adevărat „casa lui Dumnezeu“, în care atât negrii cât şi albii, sfinţii şi păcătoşii, bărbaţii şi femeile, liberalii si conservatorii, bogaţii şi săracii, homosexualii şi heterosexualii sunt trataţi la fel, fără a se ţine cont de clasă sau de statut, conchide profesorul.