Cât de „mai bine“ era în Crăciunul comunist? Aveam actori, nu bendeaci sau ţoci ori palazi! Ni i-a luat Dumnezeu!
0
„Era mai bine înainte“ e una dintre frazele pe care mulţi români care au prins sărbătorile comuniste ajung să le spună în aceste vremuri. Dacă era atât de bine înainte, cât de bine era şi în timpul Crăciunului?
Pe 23 decembrie, utilizatoarea forumului Softpedia crcristiana a pornit thread-ul „Crăciunul în comunism“. „[...] sunt curioasă cum arată ziua de Crăciun în comunism, ce era pe masa de Crăciun, cum arăta bradul, ce cadouri dădeaţi/primeaţi“, aşa îşi începe Cristiana subiectul. Iar utilizatorii acestui forum s-au înghesuit să-şi spună poveştile, de la Moş Gerilă care era, de fapt, Dedea Moroz importat din Est şi era însoţit de către Snegurocica la câte fructe mâncau, ce cadouri primeau şi cum era programul la televizor în timpul acestor sărbători de iarnă.
Am prins şi eu câteva Crăciunuri în comunism, erau lipsuri mari pe atunci, dar eu, ca şi copil, nu prea le resimţeam, nu ştiam cât şi cum trebuiau ai mei să «se descurce». Mocebon, utilizator Softpedia
„Cu mâncarea nu era problemă, aveam nişte bunici la ţară care ne creşteau un porc, mai aduceam ouă, brânză, păsări, până şi lapte bătut. Masa de Crăciun era tot cam ca cea de azi, aşa zis tradiţională la români: aperitive, sarmale, fripturi, cârnaţi, salată boeuf, cozonac etc. Bradul preferam să-l împodobim cu globuri pentru că arăta mai frumos, deşi aveam şi o instalaţie de pom românească, mai rudimentară, cu vreo 20 sau 25 de becuri şi cu nişte ornamente cât pumnul“, îşi aminteşte utilizatorul Mocebon. Pentru copii, după cum menţionează, era mai uşor, dar adulţii vedeau altă parte a acelui „mai bine“ de astăzi.
„Cadourile, în cazul copiilor, constau în special din jucării, haine, cărţi, câte un ceas de mână, un radio mic portabil. [...] România nu era tocmai «tehnologizată» pe atunci, electronicele mai de soi (aduse de afară) se găseau greu şi aveau nişte preţuri uriaşe“, mai spune acelaşi utilizator.
Programul TV pentru 25 decembrie 1989 (click pentru dimensiune completă).
Tot de atunci mirosul bananelor şi al portocalelor/mandarinelor îl asociez cu iarna şi Crăciunul. florianro, utilizator Softpedia
„[...] părinţii primeau de la Întreprindere cadouri pentru copii, brad se găsea, la fel şi globurile şi instalaţii electrice cu beculeţe la 220V care «clipoceau» cu ajutorul unui starter. Tot de atunci mirosul bananelor şi al portocalelor/ mandarinelor îl asociez cu iarna şi Crăciunul. Noi, copiii, plecam la colindat, parcă era mai frumos pe atunci la colindat decât acum. Nu se dădeau bani, ci nuci, covrigi, mere, bomboane, plăcinte. Bani se dădea doar când mergeam cu sorcova“, menţionează utilizatorul florianro. „Ce cadouri primeam? Pijamale, căciuli, maşinuţe, pistoale, soldăţei din plastic, maşini radiocomandate (mai erau prin magazine până în ’86-’87)“.
Ca si cadouri, primeam de toate, întâi de la Moş Nicolae, apoi de Crăciun de la Moş Crăciun iar apoi de Anul nou de la Moş Gerilă: portocale, ciocolată, bomboane, jocuri gen Bunul Gospodar, maşinute, papiţoi. gerbil, utilizator Softpedia
„Cu toate greutăţile vremii, parcă Crăciunul acela era mult mai frumos decât ăsta de acum. Probabil şi unde eram copil şi percepeam altfel. Ca si cadouri, primeam de toate, întâi de la Moş Nicolae, apoi de Crăciun de la Moş Crăciun iar apoi de Anul nou de la Moş Gerilă: portocale, ciocolată, bomboane, jocuri gen Bunul Gospodar, maşinute, papiţoi. De multe ori le ascundea mama mea aşa de bine prin brad de nu le vedeam pe toate o dată şi eram tare bucuros ca, după Crăciun, să mai găsesc ceva prin brad, figurine de obicei. [...]“.
„Erau multe personaje: Stan şi Bran, Donald etc. Sau mai erau călăreţii din plastic cu cai: cowboy, indieni, cavaleri medievali etc.“, povesteşte utilizatorul gerbil. Mai jos sunt câteva dintre imaginile pe care le-a publicat pe Softpedia.
Nişte amărâte de sărbători – 1 Mai, 23 August, Revelionul. Şi atât! Cum vreţi să nu fie astăzi cocalarii – ei sunt urmaşii celor care sărbătoreau cu trei mici şi două beri (după cozile de rigoare)?! TinMan, utilizator Softpedia
„Crăciun? Ce-i aia Crăciun pe vremea de dinainte de ’89? Zâmbete, pe vremurile alea? Doar acasă, între ai tăi, la micile bucurii cotidiene. Ia aduceţi-vă aminte: de câte ori aţi văzut oameni mergând pe stradă, nu zâmbind, măcar cu chipul neîncrâncenat? Aceeaşi «învârtiţi» ca şi acum – doar că atunci erau mai puţini, aprozariştii şi gestionarii erau mici dumnezei locali“, descrie utilizatorul TinMan acele vremuri.
„Nişte amărâte de sărbători – 1 Mai, 23 August, Revelionul. Şi atât! Cum vreţi să nu fie astăzi cocalarii – ei sunt urmaşii celor care sărbătoreau cu trei mici şi două beri (după cozile de rigoare)?! De Revelion îl aşteptam pe nea Marin ca pe Dumnezeu! Nu ne interesa discursul opintit (dar scris de alţii!) al «tovarăşului»! Până in '77, când apărea de Revelion nea Tomiţă era sărbătoare. Aveam actori, nu bendeaci sau ţoci ori palazi! Ni i-a luat Dumnezeu“, completează acesta.
„Aşa că, ce să vă mai spun de Crăciunul dinainte de ’89? Era doar o amărâtă de sărbătoare petrecută furişat, ca şi Paştele de altfel. Acum putem să le serbăm, dar ce folos? Am mai spus-o şi o repet: de acord, înainte a fost rău, dar acum de ce nu e bine?“, îşi încheie TinMan intervenţia sa în subiectul de pe Softpedia.
Poveştile, ajunse în prezent la 5 pagini din thread, sunt disponibile pe Softpedia. Citatele redate mai sus au fost editate pentru a le fi adăugate diacritice sau pentru a corecta unele greşeli de scriere.
Află mai multe:
Cum se sărbătorea Crăciunul în Bucureştii de odinioară
24 de ani de la execuţia soţilor Ceauşescu. Misterele zilei de 25 decembrie 1989
Se încarcă comentariile...
