Asta-seara vom afla incotro va zbura "Palme d'Or"

Corespondenta de la Magda Mihailescu

De obicei, in ultimele zile ale festivalului, intrebarea care nu da pace este legata de premii. Mai ales de "Palme d'Or", numarul pariurilor creste pe masura ce lista vizionarilor se reduce la una-doua. Avem sentimentul ca mare lucru nu se mai poate intampla. De data aceasta, ca si cum nu ar fi fost de ajuns tensiunea ce a insotit actuala editie (masinile Politiei continua sa blocheze, in fiecare seara, stradutele din preajma Croazetei); anul acesta, spuneam, Wong Kar-Wai, gloria si copilul teribil al cinematografului asiatic, ne-a tinut cu sufletul la gura pana in ultima clipa: va ajunge sau nu va ajunge filmul sau la Cannes?, iata o intrebare prea putin obisnuita pentru un festival, si inca unul de anvergura acestuia, dar cand este vorba de autorul lui "In the Mood for Love" - film binecunoscut si spectatorilor nostri, ar trebui sa te astepti la orice. WKW, cum i se spune pe scurt celui mai cunoscut creator din Hong Kong, lucreaza asemenea pictorilor: mai gaseste intotdeauna "o tusa" de adaugat ici, colo. Acum a intrecut insa masura. Desi migaleste la "2046", titlul cu care a intrat in competitie, de trei ani, bobinele inca nu ajunsesera la Paris, pentru a fi subtitrate. Intreaga programare a fost data peste cap, ziua rezervata lui a fost amanata si, in consecinta, toata lumea a fost pusa pe jar. Il vom mai vedea sau nu pe Wong Kar-Wai? In cele din urma l-am vazut si l-am iertat pentru toti nervii pusi la grea incercare. Filmul actioneaza asupra spectatorilor cu o greu de descris magie. Poate cand ne vom rupe din cercul de vraja al acestei calatorii intr-un timp care se incapataneaza sa ramana numai trecut, trecutul iubirilor nesincronizate, il vom putea judeca. Autorul insusi pare sa se fi smuls cu greu din propriul sau film anterior, cu atat mai mult cu cat tot minunatul Tony Leung, premiatul de acum trei ani, este protagonist. Va rezista juriul in fata acestui ultim asalt al frumusetii, dupa zilele nu usoare traite pana acum? Intrebarile revin, una cate una. Se zice ca cei chemati sa dea verdictul, si in primul rand presedintele Tarantino, traiesc o situatie dramatica, pentru ca ca nu ar sti ce sa faca atunci cand au in fata ochilor numele lui Michael Moore cu al sau "Ferenheit 9/11; incendiarul pamflet anti Bush. Sa-l premieze cu suprema distinctie ar putea fi un gest hazardat sa-l ignore ar insemna o lipsa de curaj. Poate ca alegerea pentru "Palm d'Or" s-ar putea opri in dreptul "Caietelor de calatorie" (Diario de motocicleta) al brazilianului Walter Salles (cel care a semnat "Gara Centrala", difuzat de cateva ori de televiziunile noastre), si ai carui eroi sunt doi studenti la medicina, plecati intr-un lung voiaj de descoperire a Americii latine, o aventura ce seamana cu cea a unor Don Quijote si Sancho Panza din anii '50. Unul dintre tineri se numeste Ernesto Guevara, inca nu devenise "Che Guevara", eroul intrat pentru totodeauna in mitologia revolutionara. Despre Kusturica se vorbeste mai putin, dar ramane greu de ocolit. Pe gustul presedintelui juriului ar fi "Old Boy", al sud-coreeanului Park Chan-Wook, dar ce te faci cu filmele tarii-gazda sau cu exoticul "Maladie tropicala" din Thailanda? Glumetii propun incununarea lui "Shrek 2". Festivalul s-ar incheia atunci cu cantecul din finalul noilor patanii ale capcaunului verde, "La vida loca" al lui Ricky Martin, ca o concluzie nimerita. Si daca ni se pregateste o surpriza? Un bob zabava. Pana diseara nu mai este mult.
P.S. Acum cateva ore s-au anuntat rezultatele sectiunii oficiale "Cinefondation", dedicate creatiilor studentesti. "Calatorie la oras" al lui Corneliu Porumboiu a obtinut Premiul al II-lea, ex aequo cu o pelicula a colegei sale din Finlanda, Marja Mikkonen, "99 de ani ai vietii mele".