Stațiunea de schi elvețiană Rüschegg Eywald este victima schimbărilor climatice. Sezonul 2024, anulat, din cauza lipsei zăpezii
0Populara stațiune de schi a fost supranumită "Micul Grindelwald", după vecina sa alpină mai faimoasă de la poalele muntelui Eiger.
Rüschegg Eywald, la 1500 de metri deasupra nivelului mării, este încă foarte iubită. Multe familii au petrecut zile fericite acolo.
Dar în acest sezon de iarnă, telescaunul T-bar din Rüschegg nu a fost deschis nici măcar o dată.
Cu o lungime de aproape 2,5 km, este al patrulea cel mai lung telescaun din Elveția și nu este pentru cei slabi de inimă.
Dar acum a căzut victimă schimbărilor climatice.
"Aproape că am reușit să deschidem de două ori", spune Michael Kegel, care conduce compania de teleschi. "Dar, deși a fost zăpadă, solul era prea cald și umed dedesubt."
Din nefericire pentru Rüschegg, anul acesta nu este un caz singular. Anul trecut, telescaunul a fost deschis doar patru zile, iar anul 2022 nu a fost cu mult mai bun.
Doar pentru a atinge pragul de rentabilitate este nevoie de cel puțin 10 până la 15 zile pe sezon. Costisitorul de pârtii de la Rüschegg, care este folosit pentru a toaleta zăpada, stă nefolosit și adună praful într-o magazie. Falimentul se profilează.
Cândva totul era atât de diferit. Când stațiunea a fost deschisă în 1969, oamenii au venit în număr mare. Existau cozi pentru T-bar și lupte politicoase, dar ferme, pentru locurile de parcare. A fost construit un hotel mare, cu cabane de vacanță în jurul acestuia.
Atunci a primit porecla de "Micul Grindelwald", o aluzie la vecinul mai mare și mai cunoscut al stațiunii Rüschegg, aflat nu departe.
"Pe atunci, oamenii aveau idei mărețe", își amintește primarul din Rüschegg, Markus Hirschi.
"O numeau Micul Grindelwald, oamenii cumpărau acțiuni la telescaun, se gândeau, da, iată o stațiune înfloritoare. Gândindu-mă la asta acum, este destul de emoționant."
Avertismente de ani de zile
Rüschegg nu este singurul. De cel puțin un deceniu, stațiunile de schi de la nivelul inferior știu că vor avea probleme cu zăpada.
Faimosul null grad Grenze, altitudinea la care temperatura aerului îngheață, inclusă în fiecare prognoză meteo elvețiană, a crescut odată cu temperaturile globale.
Acolo unde obișnuia să cadă zăpadă, acum este ploaie.
În biroul său de la Institutul de Geografie al Universității din Berna, în prezent lider mondial în cercetarea climei alpine, profesorul Stefan Brönnimann documentează etapele exacte ale încălzirii globale.
Indicatorii, subliniază el, existau cu mult înainte de a începe să stabilim obiective climatice. Anii 1960, 1970 și 1980 au fost, susține el, ultimele decenii de ierni foarte reci și susținute în Alpi.
"În anii '70, iernile erau reci și cu zăpadă. Îmi amintesc că 1976 a fost o iarnă foarte bogată în zăpadă. Îmi amintesc că în anii '80 patinam pe lacuri. Și apoi, brusc, s-a oprit. În 1989 nu mai era zăpadă, era verde peste tot. În 1990, nicio zăpadă. Și deja pe atunci oamenii spuneau: Trebuie să vă schimbați"."
Sfârșitul unei ere
Cele mai înalte, mai mari și mai bogate stațiuni de schi, Zermatt sau St Moritz, vor supraviețui deocamdată, crede profesorul Brönnimann. La urma urmei, ele pot porni tunul de zăpadă dacă nu cade din ceruri.
Dar altele, inclusiv chiar și Grindelwald, faimoasa vecină a lui Rüschegg, vor trebui "să se adapteze", spune el.
Chiar și prestigioasele curse de schi organizate în fiecare iarnă în Elveția sunt în pericol.
În ultimii ani, au existat îndoieli cu privire la posibilitatea ca faimoasa cursă Lauberhorn să poată continua. Vremea caldă din perioada Crăciunului și a Anului Nou a amenințat cursele de cupă mondială din ianuarie de la Adelboden.
Stefan Brönnimann vede cum dispar acei ani de aur în care elvețienii se aflau fie pe pârtii, fie își priveau vedeau vedetele de schi câștigând medalii.
"Sâmbăta la prânz, toată lumea era în fața televizorului", își amintește el, "iar acest lucru s-a schimbat și acum. Cursele de schi, trebuie să se confrunte cu asta. Nu sunt sigur dacă schiul va mai fi cu adevărat principala distracție a elvețienilor în viitor."
A dispărut într-un deceniu
Și Rüschegg? "Sunt realist, cred că în 10 ani nu vom mai fi în afaceri", spune Michael Kegel. "Schimbările climatice sunt clare, le putem vedea. Zilele cu zăpadă sunt din ce în ce mai puține."
Michael a schiat în Rüschegg în copilărie, așa că decizia de a închide stațiunea va fi luată "cu inima strânsă", dar stațiunea se pregătește "să facă tot ce este mai bun din asta", promovând frumusețea naturală a zonei, cu trasee de drumeție, și izvoare minerale.
Din fericire pentru numărul tot mai mare de stațiuni de schi elvețiene cu un viitor îndoielnic, majoritatea au o mulțime de frumuseți naturale de care să profite.
Wellness, detoxifierea digitală, evadarea din cursa de șobolani într-un mediu uimitor, dar liniștit, toate acestea sunt opțiuni promițătoare pentru stațiunile în care schiatul va deveni imposibil.
Stefan Brönnimann este de acord cu faptul că stațiunile din Alpi trebuie să se pregătească acum pentru o viață și un mijloc de trai după sporturile de iarnă.
Citând cercetările efectuate cu câțiva ani în urmă de un coleg, el se teme că unele stațiuni, și chiar întreaga planetă, ar putea reacționa prea târziu.
"El a scris că, atunci când vom fi cu adevărat siguri că se produc schimbări climatice, vom privi înapoi și ne vom întreba când ar fi trebuit să observăm? Când a fost momentul în care ar fi trebuit să vedem cu adevărat ce se schimbă, când ar fi trebuit să sune clopotele de alarmă?
Iar el a spus că acest lucru se va întâmpla la sfârșitul anilor '80. Atunci este momentul în care ar fi trebuit să o vedem".
Se încarcă comentariile...
