Prima capitală a Țării Românești va fi Stațiune Turistică de Interes Național. Ce obiective-unicat în România are
0Prima capitală a Țării Românești, orașul Câmpulung Muscel va fi atestat până în vara acestui an ca Stațiune Turistică de Interes Național. Câțiva pași procedurali mai sunt necesari pentru ca acest statut să devină realitate.
La ora actuală, conform datelor de pe site-ul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, 54 de localități din România sunt atestate ca Stațiuni Turistice de Interes Național, cele mai multe -12- fiind din județul Constanța.
Documentația pentru Câmpulung Muscel a fost deja finalizată, iar următorul pas constă în avizul interministerial și de o Hotărâre de Guvern și o Hotărâre de Consiliu Local.
Iar avantajele acestui statut sunt numeroase. ”Atât primăria, cât și agenții economici pot primi finanțări nerambursabile de la Ministerul Turismului pentru dezvoltarea infrastructurii de turism. Un alt avantaj: ai punctaj mai mare atunci când vrei să accesezi fonduri europene nerambursabile pentru proiecte care țin de dezvoltarea turismului. Agenții economici pot accesa fonduri pentru a construi hoteluri, pensiuni”, a declarat primărița Elena Lasconi pentru ”Adevărul”.
Din anul 1330, dupa victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung și-a stabilit reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Câmpulungul a devenit, astfel, pentru aproape patru decenii, centrul politic şi administrativ al statului. În 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu, urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru, fiul marelui Basarab, muta capitala ţării la Curtea de Argeş. Câmpulung Muscel găzduieşte numeroase obiective turistice de o mare importanţă istorică.
„Sunt multe de văzut în Câmpulung, dar cel mai important sunt multe de simțit, de trăit. Se poate face turism religios. Avem multe mănăstiri și biserici cu mare încărcătură spirituală și cu povești adevărate extraordinare”, mai spune primărița Elena Lasconi.
Complexul feudal unic
La câteva sute de metri de primărie, în oraşul Câmpulung Muscel, poate fi vizitat un complex feudal unic, ce datează din secolul al XIV-lea. Este vorba de ansamblul Bărăţia.
Ansamblul monumental religios Bărăţia (sec. XIV), monument istoric de arhitectură de interes naţional, este compus din trei obiective distincte: Biserica “Sfântul Iacob”, Turnul Bărăţiei şi Casa parohială.
Ansambul a fost ridicat de către călugării franciscani veniţi din Transilvania, care s-au aşezat în oraş. Biserica “Sfântul Iacob” este cea mai veche clădire din acest ansamblu, fiind interesantă prin prezenţa cunoscutei lespezi a Comitelui Laurenţiu de Longo Campo, datată în anul 1300, aflată în interior, sub altar.
Lespedea funerară constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească şi, în acelaşi timp, prima menţiune scrisă a oraşului Câmpulung.
Tot aproape de centrul orașului se găsește mănăstirea Negru Vodă, ce găzduieşte cea mai veche lespede funerară a unui domnitor român.
În forma sa iniţială, lăcaşul de cult a fost ctitorit la începutul secolului al XIII-lea. În anul 1628, mănăstirea s-a surpat din cauza unui cutremur. Matei Basarab, al doilea ctitor al mănăstirii, a refăcut din temelii lăcaşul distrus în urma devastatorului cutremur din 1628, transformând biserica de mir în mănăstire de călugări.
În biserică se află certificatul de naştere al Ţării Româneşti. „La intrarea în biserică, pe peretele vestic, se poate vedea o inscripţie în slavonă, certificatul de naştere al Ţării Româneşti, anunţând că edificiul a fost zidit «întru început de Radu Negru, la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă, şi terminată de Nicolae Alexandru Basarab», înmormântat aici. În partea de sud a pronaosului, poate fi văzută cea mai veche lespede a unui domnitor din Ţara Românească, ce acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru. Inscripţia anunţă data morţii -16 noiembrie 1364”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a condus Ţara Românească între 1352 şi 1364. Conform unor cronici turceşti, Nicolae Alexandru a fost primul domnitor român care a participat la luptele antiotomane.
Singurul oraş din țara noastră cu zeci de cruci din piatră pe străzi
Oraşul Câmpulung Muscel este un caz unicat în România. Pe străzile acestui oraş, de mai bine de patru secole, 37 de cruci votive impresionante, cioplite în piatră de Albeşti, ridicate în răscruci, mărturisesc şi astăzi despre om, drum şi credinţă.
Cele 37 de monumente fac din fosta capitală a Tării Româneşti, un caz singular în România. Realizate din calcar numulitic de Albeşti, folosit încă din antichitate de către meşterii pietrari, crucile votive au fost ridicate între 1576 şi 1868 în vechile cartiere ale oraşului, la răscrucea unor drumuri importante.
Punct de vamă între Ţara Românească şi Transilvania, Câmpulungul a fost mult timp pe unul din principalele drumuri comerciale ce legau Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Zeci de străduţe porneau din acest drum spre localităţile vecine orăşului. În aceste răscruci de drumuri au început să fie înălţate, prin 1576, cruci mari de piatră, pentru ca trecătorii să nu se abată de la drumul cel bun.
„Vreau să punem în valoare și să protejăm prin fonduri europene crucile votive”, precizează Elena Lasconi.
Și tot în Câmpulung Muscel, chiar la intrarea în oraș, se află un alt obiectiv foarte interesant. Este vorba de Muzeul Automobilului Românesc, inaugurat pe 19 iulie 2014, unde pot fi văzute în total peste 60 de exponate, dintre care 15 sunt ARO IMS și ARO. Cel mai deosebit model este un unicat: ARO 16, fabricat într-un singur exemplar.
”Statutul de Stațiune Turistică de Interes Național, un vis la care lucrez de câțiva ani cu echipa mea, este un pas uriaș pentru dezvoltarea orașului pentru următorii zece ani. Deocamdată Câmpulung e un oraș de tranzit. În maximum doi ani o să fie de weekend. Prin fonduri europene o să dezvoltăm infrastructura și cred ca în 5-6 ani o să fie destinație pentru un sejur de o săptămână. Minunile nu se întâmplă peste noapte, dar dacă lucram în fiecare zi la asta Câmpulung va deveni reper turistic european”, adaugă Elena Lasconi.
După ce Câmpulung Muscel va fi atestat ca stațiune turistică de interes național, autoritățile locale vor începe demersurile pentru ca orașul să fie atestat și ca stațiune turistică balneoclimaterică. Aici se află ansamblul băilor Krețulescu, un monument istoric din Câmpulung ce pe vremuri atrăgea mii de turiști din toată Europa. Ansamblul este în paragină de câteva decenii. Cele două clădiri monumentale au fost construite între 1897 și 1905 în urma descoperirii unor izvoare slab mineralizate în parcul omonim, aflat pe atunci în nordul orașului. Numele ansamblului provine de la Nicolae Kretzulescu, fost prim-ministru al României, la inițiativa căruia a fost construit.
„Îmi doresc să readucem la viață Băile Kretulescu, să avem un SPA premium”, mai precizează Elena Lasconi.
Se încarcă comentariile...
