Insecta de care turiștii nu au voie să se atingă în Munții Șureanu. Este preferata amatorilor de fotografii FOTO
0Acoperit în cea mai mare parte de pădure, ținutul sălbatic al Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina oferă oaspeților săi numeroase motive de încântare. aici trăiește una dintre cele mai „fotogenice” insecte, însă turiștii nu au voie să se atingă de ea.
O insectă „fotogenică” stârnește curiozitatea amatorilor de drumeții pe traseele montane din Parcul natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, din Hunedoara. Ea poate fi admirată în pădurile de fag, mai ales în perioada verii.
„Trăieşte predominant în pădurile de fag reci şi umede din zonele înalte, unde specia poate fi local comună. Se întâlneşte mai rar şi în păduri de amestec sau în păduri de quercinee şi fag. Foarte probabil, l-ați observat prin pădurile noastre și îl cunoașteți: Rosalia alpina - croitorul alpin. Fiind prezent în Parcul Natural Gradiștea Muncelului-Cioclovina, colegii noștri au întâlnit câteva exemplare foarte fotogenice în ultima perioadă”, a informat administrația din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, care a publicat câteva fotografii cu croitorul alpin pe pagina de Facebook a rezervației.
Specia inconfundabilă din pădurile rezervației
Insectă relativ mare, cu lungimea de 15-38 milimetri, cu corpul alungit, de culoare gri-albastră, cu pete negre pe elitre și antenele lungi, care pot depăși lungimea corpului (ajungând la 50-55 milimetri), croitorul alpin (croitorul fagului) este o specie inconfundabilă. Adulții pot fi întâlniți din luna iunie până în luna septembrie. Aceștia sunt activi în zilele însorite, dar pot apărea și la crepuscul, arată reprezentanții rezervației.
Croitorul alpin preferă pădurile bătrâne, uscate și expuse la soare. Îi putem observa pe arbori sau pe grămezi de bușteni recent tăiaţi, precum şi pe inflorescenţe, în special de umbelifere, unde se hrănesc cu polen. Ciclul de viață durează 2-3 ani, femela depunând ouăle primăvara în scoarța arborilor. Larvele se dezvoltă în lemn mort sau în arbori vii bătrâni. Preferă fagul, dar se dezvoltă și în salcie, carpen, stejar, gorun, chiar și măr.
Specia este răspândită în Europa Centrală şi de Sud, la est până în Munţii Caucaz, precum şi în Turcia. În România, croitorul alpin este prezent în zona alpină joasă, în pădurile de fag şi de amestec şi sporadic în zona colinară, continentală.
„Croitorul fagului este specie protejată prin Directiva Habitate (specie prioritară, listat în Anexele II și IV) și prin Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Este considerată ca având statut de conservare favorabil în România (perioada 2013-2018) dar acest lucru este datorat supraestimării arealului ce poate fi ocupat de această specie”, informează proiectul Life Rosalia, care vizează stoparea și inversarea tendinței de pierdere a habitatelor speciilor de coleoptere saproxilice cu areal în Carpați.
Rezervația din Munții Șureanu
Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina este întins pe mai mult de 38.000 de hectare, în Munţii Şureanu, iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva mii de oameni. Cuprinde cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, locuri ca Fundătura Ponorului şi mai multe peşteri impresionante, cea mai cunoscută dintre ele fiind Peştera Cioclovina.
Parcul ocupă teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70 la sută din suprafaţa parcului natural.
Relieful carstic din Munții Șureanu a favorizat apariția unor locuri spectaculoase, cum sunt numeroasele cascade și chei, dar și zeci de peșteri, avene, doline și ponoare modelate de apele de munte și de izvoarele subterane. Pădurile au rămas însă marea bogăție naturală a ținutului din Munții Șureanu,
Au o faună bogată, iar în vecinătatea lor, câteva „sate-crâng“, locuite fiecare de câteva familii care se ocupă cu păstoritul, așezări înconjurate de păduri și de pășuni vaste, ocupă coamele dealurilor și platourile montane care se întind pe mii de hectare, la altitudini de circa 1.000 de metri.
Turiştii pot ajunge pe traseele parcului din localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei. Cei care plănuiesc excursii mai lungi în parc sunt sfătuiţi să se doteze cu hărţi, busole sau GPS-uri, încălţăminte adecvată pentru munte, truse de prim ajutor, lanterne şi saci menajeri. De asemenea, ei trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice.
Se încarcă comentariile...
