FORBES TRAVEL (FOTO VIDEO) Cele mai spectaculoase aeroporturi ale lumii

Eşti dezamăgit că ora petrecută „între două avioane" este timp pierdut? Mai bine fotografiază-te cu o sculptură aurită, joacă 100 de dolari la ruletă sau plimbă-te printr-o grădină tropicală.

În cei 12 ani petrecuţi în funcţia de CEO al Nokia Germania, omul de afaceri român Răzvan Olosu a zburat aproape lunar de la Düsseldorf la Helsinki, cartierul general al producătorului de telefoane mobile. După mai bine de 150 de drumuri către capitala Finlandei (şi peste 1.000 de ore de zbor numai pe acest traseu), Olosu, care conduce în prezent propriul său business, încă îşi promite că va găsi, cândva, un weekend liber pentru a zbura la Helsinki ca simplu turist.

„Cunosc aeroportul Vantaa ca pe buzunarul meu, dar n-am apucat niciodată să mă plimb pe vreo străduţă din Helsinki", recunoaşte românul. În aceeaşi situaţie se află mii de oameni de afaceri care, după ce au bătut lumea-n lung şi-n lat se pot lăuda cu aprofundarea a două tipuri de „obiective turistice": aeroportul şi hotelul. Pentru oamenii care-şi petrec viaţa între două avioane, aeroportul devine cartea de vizită a unei ţări şi singura şansă de a prinde măcar o fărâmă din cultura locală. Iar pretenţiile cresc, pe măsură ce aria de comparaţie se lărgeşte.

După doi ani de zbor aproape săptămânal, m-am dezis la rândul meu de convingerea arogantă că aeroportul este un fel de gară pentru avioane şi am început să-mi doresc să fie şi puţin... bibliotecă, şi parc de distracţii, şi galerie de artă, ba dacă s-ar putea şi salon de SPA! I-am aplaudat cu tot entuziasmul de călător obosit pe olandezii de la aeroportul Amsterdam Schiphol, care au avut ideea strălucită de a plasa în aeroport o carlingă de avion autentică în care să-mi pot face poze îmbrăcată în costum de pilot, pe britanicii care au inventat pe Heathrow „cel mai decadent prânz-fulger": foie gras, caviar şi somon fumé, şi pe americanii de pe Chicago O'Hare care s-au gândit - pe bună dreptate - că orice pasager amorţit după un zbor de opt ore are nevoie de un masaj de relaxare. În ultimii cinci ani, nu aceştia însă, ci coreenii de la aeroportul Seul Incheon au fost declaraţi deţinători ai celui mai bun aeroport din lume de către Consiliul Internaţional al Aeroporturilor. Eficient şi prietenos în ciuda imensității lui (are 600 de porţi de îmbarcare!), Seul pierde la capitolul spectaculozitate în faţa acestor cinci aeroporturi care par făcute pentru show.

Aeroportul Suvarnabhumi (Bangkok, Thai­­­landa)

Are un nume imposibil de pronunţat (care înseamnă „tărâmul de aur" în thailandeză) şi forma unui miriapod de 560.000 de metri pătraţi (de opt ori cât Casa Poporului) din sticlă, marmură şi oţel. Înăuntru, Suvarnabhumi este practic o galerie de artă thailandeză. Clădirea finalizată în 2006, concepută de arhitectul german Helmut Jahn, a fost considerată prea rece pentru o ţară care se doreşte a fi „poarta către Asia de Sud-Est", aşa că thailandezii i-au adăugat un strop de culoare locală. Un strop în valoare de aproape 2,5 milioane de euro.

Patru picturi murale de 35 de metri lungime şi patru metri lăţime se desfăşoară de-a lungul caruselelor de bagaje, iar o sculptură lungă de 21 de metri şi înaltă de aproape şase tronează la etajul al doilea al aeroportului, sub denumirea de „Filtrarea laptelui oceanic" (conform unei legende locale, din apa oceanului se obţine elixirul vieţii fără de moarte).

Piesa de rezistenţă rămân însă cei 12 giganți din epopeea Ramayana, reprezentaţi în foiţă de aur. Bonus: 94 de reproduceri în ulei ale celor mai cunoscute opere de artă locale, aşezate în toate colţurile aeroportului. Respectând credinţele orientale, fiecare element artistic are o simbolistică aparte, cum este şi cazul picturii murale „Dan Sruang Phisuth" (Tărâmul Cerului), care înfăţişează cele mai importante zeităţi thailandeze. Panya Vijinthanasarn, decanul facultăţii de pictură din Bangkok, afirma la inaugurarea operelor de artă că acestea au darul de a proteja aeroportul şi pe cei 40 de milioane de călători care-i trec pragul în fiecare an.

Aeroportul Changi (Singapore) Imaginează-ţi următoarea scenă: păşeşti relaxat printre palmieri de zece metri înălţime, iar razele soarelui te mângâie pe obraz. Mergi tot mai rapid, până când ajungi la o cascadă, lângă un perete lung de 300 de metri pe care cresc 25 de specii de plante exotice căţărătoare.

Rezistă impulsului de a-ţi da jos sacoul şi a sări în apele cascadei, pentru că te afli... în faţa caruselului de bagaje din terminalul trei al aeroportului Changi din Singapore. Având ca temă pădurea tropicală, terminalul, care a mărit capacitatea anuală a aeroportului cu 22 de milioane de pasageri, are un design semnat de celebra companie americană de arhitectură Woodhead Wilson.

Noutatea: tonuri calde, naturale, care să contrabalanseze structurile de sticlă şi oţel, lumină naturală (acoperişul cu 919 „ferestre" a fost creat de faimoasa companie de ingineri Skidmore, Owens&Merrill) şi un sistem revoluţionar de control al temperaturii din aeroport. În 2008, Chiangi a primit din partea Societăţii Americane a Arhitecţilor Peisagişti trofeul de onoare pentru design.

Aeroportul Dubai (Dubai)

Cu peste 1.500.000 de metri pătraţi, terminalul trei al aeroportului din Dubai este clădirea aeroportuară cu cea mai mare suprafaţă din lume. Zona duty-free, care ocupă 1.500 de metri, poate rivaliza cu orice magazin Harrods sau Bergdorf Goodman din lume şi devine, încetul cu încetul, echivalentul Champs Élysées pentru aeroporturi: dacă un brand nu are un magazin aici, pur şi simplu nu există. Sălile de aşteptare sunt decorate cu mozaic de culoarea aurului (şi n-aş băga mâna-n foc că nu sunt chiar aurite!), cu motive orientale (mâna Fatimei, ochiul lui Allah precum şi celebrele „înflorituri" arăbeşti). Iar dacă la majoritatea aeroporturilor din lume etapa de imigrare presupune simpla prezentare a paşaportului, în Dubai procedurile de securitate sunt mai complexe şi trebuie să fii gata să-ţi dai jos ochelarii sau lentilele de contact pentru o inspecţie rapidă a... retinei.

Aeroportul Honululu (Hawaii) Pe aeroportul de pe care operează, printre altele, şi compania aeriană „Aloha Airlines", spiritul hawaiian este prezent peste tot. Din momentul în care pui piciorul jos din avion şi până la caruselul de bagaje, unde te întâmpină dansatoare de hula gata să-ţi prindă la gât ghirlandele de orhidee, trebuie să parcurgi câteva pasarele în aer liber, suspendate deasupra unor oaze de verdeaţă în stil hawaiian: arbuşti pitici, multă iarbă verde şi flori exotice.

Este prima gură de aer „de Honululu" pe care o iei odată ajuns pe insula O'ahu, iar după atmosfera de congelator din avion, ieşirea în soarele hawaiian, la o temperatură de peste 30 de grade Celsius şi o umiditate de 80%, te face să simţi că ai intrat într-un nor de vapori fierbinţi. Ghirlandele de orhidee sunt superbe, dar nu-ţi face iluzii că sunt produsul ospitalităţii hawaienilor. Este un serviciu care costă circa 50 de dolari şi pe care trebuie să-l soliciţi în prealabil, în momentul în care faci rezervarea la hotel sau la agenţia de turism. În economia vacanţei tale, însă, o asemenea amintire e nepreţuită!

Aeroportul McCarran (Las Vegas) „Les jeux sont faits, rien ne va plus": un principiu valabil la jocurile de noroc, dar nu şi în capitala mondială a acestora. Chiar dacă ai impresia că ţi-ai încheiat deja conturile cu ruleta sau blackjackul, în timp ce aştepţi îmbarcarea în avionul care te va duce departe de Las Vegas mai ai timp să câştigi o avere (sau s-o pierzi!) la cele 1.234 slot-machines din incinta aeroportului McCarran.

Jocurile nu sunt făcute până când ultimul apel de îmbarcare nu a fost transmis prin megafon! Vrând probabil să arate că banii nu sunt scopul, ci doar mijlocul, americanii de la McCarran au investit şi într-o serie de opere de artă: picturi murale ale unor artişti contemporani (reinterpretare abstractă a temei „călătorie") şi sculpturi din piatră de David L. Phelps, reprezentând animale specifice deşertului Nevada: broaşte ţestoase de deşert, scorpioni sau... şerpi.     

Citiţi mai multe despre aeroporturile create special pentru spectacol în suplimentul ,,Forbes Travel", oferit gratuit împreună cu numărul 32 al revistei Forbes România.